Bratari antice de mare valoare, mii de monede de aur ce provin din peste 30 de tezaure dacice, aproape 200 de obiecte de podoaba, sute de unelte antice, 10 statuete, sute de bancnote, vase ceramice, 29 de arme si alte obiecte susceptibile ca ar face parte din patrimoniul national de stat reprezinta bunurile recuperate in urma anchetelor in dosarul “Aurul dacic”.
Cercetarile sunt derulate si in continuare de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, impreuna cu politisti din cadrul IGP, respectiv Politia din Alba si cea din Hunedoara.
Coruptie la nivel inalt si spalare de bani
Informatiile facute, ieri, publice de catre Biroul de presa al IGP arata ca amploarea pe care o luasera activitatile cautatorilor de comori este mult mai mare decat se stia pana acum.
Cea mai mare parte a obiectelor recuperate se afla in seifurile Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, unde au fost aduse dupa un incident in care s-a dovedit ca locul de depozitare din judetul Hunedoara nu era sigur.
Investigatiile privind sapaturile neautorizate in siturile arheologice au fost demarate de procurori si politisti in anul 2001. Dupa patru ani, in iulie 2005, Parchetul a trimis in judecata 13 inculpati, iar alti 36 de suspecti sunt cercetati separat. In urma anchetei au fost deschise alte 17 dosare penale, in toate fiind inceputa urmarirea penala.
In doua dintre dosare, lucrurile s-au complicat foarte mult, fiind vorba de coruptie la nivel inalt si de spalare de bani.
Potrivit politistilor, cea mai mare parte a tezaurelor dacice a fost scoasa din Romania prin intermediul unor cetateni sarbi domiciliati in apropierea frontierei. Acestia aveau legaturi cu mafia traficantilor romani din mai multe judete din vestul tarii.
Dupa ce erau scoase din Romania, obiectele erau imprastiate prin Europa si SUA, prin case de amanet, colectii private etc. In momentul de fata, politisti din 13 tari colaboreaza pentru recuperarea a cat mai multe piese de patrimoniu.
Cosonul “frantuzesc”
Cele mai importante bunuri recuperate pana acum sunt cele cinci bratari dacice (in greutate totala de aproximativ cinci kilograme), primele patru din SUA via Germania, iar alta din Franta, unde a ajuns dupa ce s-a plimbat prin Germania si Statele Unite, dar si cele 31 de tezaure dacice si romane ce totalizeaza 7.845 de monede.
In timpul anchetei s-a stabilit ca cei 556 cosoni din aur, cumparati in anii 1996-1997 de catre Banca Nationala, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva proveneau dintr-un singur tezaur de 3.000 de piese, furat din situl arheologic de la Sarmizegetusa - Regia (judetul Hunedoara).
Practic, monedele proveneau din contrabanda. Cea mai mare parte a cosonilor a fost scoasa din tara si vanduta in Franta.
In cazul bratarilor dacice, rezultatul analizelor arata ca acestea au fost lucrate din aur antic de 24 de karate (adica din aur brut, obtinut direct din pepite sau nisip aurifer, neraginat), cu uneltele epocii respective, iar ipoteza unor copii sau falsuri contemporane este exclusa. Toate contin ca elemente minoritare stibiu si staniu, definitorii pentru aurul nativ din Transilvania.
De asemenea, contrar speculatiilor aparute in ultima vreme, specialistii exclud si varianta ca bratarile sa fi fost confectionate din topirea monedelor grecesti, romane sau kosoni, datorita unor “neregularitati structurale” care le caracterizeaza pe fiecare in parte, respectiv o concentratie variabila de cupru.
