Evaluarile facute de noi arata ca banii ar ajunge inclusiv pentru schimbarea tuturor caloriferelor si tevilor din casele oamenilor, plus montajul. Ba chiar ar ramine milioane de euro si pentru eventuale plati compensatorii. CET Iasi detine suprafete imense: 18 ha de teren in Tudor si aproape 140 ha, cu sosea, cale ferata si toate utilitatile, la marginea Iasului, in Holboca.

Am inclus in calcule si creditele pe care Primaria le negociaza acum pentru retehnologizarea CET. Cei de la E.ON Gaz spun ca reteaua ar suporta suplimentarea de consum necesara. Unele orase mari din tara, cum ar fi Baia Mare sau Piatra Neamt, au aplicat deja cu succes acest plan.

Timp de 17 ani, centrala termica a municipiului a functionat ca o adevarata gaura neagra pentru bugetul local. Anual, Primaria a pompat bani in fosta RADET, acum in CET, pentru a nu intra in colaps. Zeci de miliarde de lei au luat drumul reparatiilor la retelele de termoficare si de distributie a energiei termice, contorizarii blocurilor si modernizarii punctelor termice.

Alte zeci de milioane de euro vor fi investite in anii viitori, concomitent cu programul de restringere a activitatii initiat de conducerea CET. Redimensionarea CET I va costa 25 milioane euro. Un credit de 20 milioane euro de la BERD va fi cheltuit pentru modernizarea retelelor secundare. Alte 4,3 milioane euro vor reprezenta contributia CET la acest program.

Inca 7 milioane euro vor veni ca grant de la guvernul elvetian, in special pentru cumpararea de utilaje care sa inlocuiasca fierul vechi din halele CET. Teoretic, peste 20 de ani, zecile de milioane de euro investite in CET ar urma sa duca la reducerea pretului gigacaloriei la 40 de euro, de la circa 50 acum.

De cealalta parte, iesenii vor avea de rambursat, prin taxe si impozite, creditele luate acum. "Ziarul de Iasi" va propune spre dezbatere o alta posibilitate de rezolvare a problemei incalzirii in muncipiu. Ideea nu este noua, ea fiind aplicata deja cu succes in alte orase mari, la Baia Mare, de exemplu, inca de acum 7 ani.

Ce-ar fi daca am desfiinta pur si simplu CET-ul, l-am vinde, iar banii rezultati ar fi folositi pentru cumpararea de centrale de apartament, de bloc sau de cartier? La Baia Mare, CET nu mai exista. Piatra Neamt se pregateste sa renunte la incalzirea centralizata in favoarea microcentralelor.

Autoritatile iesene au mers exclusiv pe varianta retehnologizarii pentru mentinerea mamutului CET, fara a se intreba daca nu se poate si altfel.

Inlocuirea CET cu centrale: 50-100 milioane euro

In ultimii ani, locatarii a 30.000 de apartamente au ales sa renunte la serviciile CET si sa-si monteze centrale proprii. In prezent, mai sint bransati la sistemul de incalzire centralizat aproximativ 63.000 de apartamente. Pentru dotarea tututor acestor apartamente cu centrale proprii sau de bloc ar trebui aproximativ 100 milioane euro.

Concret, conform ofertelor de pe piata, investitia necesara pentru o centrala de apartament, cu tot cu calorifere si tevi noi, se ridica la 2.000 euro, iar pentru o centrala de bloc la 22.000 euro.

Plecind de la ideea ca, din cele 63.000 de apartamente racordate la CET, la jumatate pot fi montate centrale de apartament, iar la restul centrale de bloc, reiese ca suma investita in aceste echipamente s-ar ridica la aproape 100 milioane euro. Am luat in calcul faptul ca o centrala de scara de bloc deserveste in medie 20 de apartamente.

Pretul poate fi insa optimizat. O alta solutie care ar reduce practic aceste costuri la jumatate consta in montarea microcentralelor de cartier. Acestea pot fi montate in locul punctelor termice si pot fi racordate la reteaua actuala de distributie a agentului termic. O astfel de centrala poate deservi in jur de 800 de locuinte, ceea ce echivaleaza cu 40 de blocuri a cite patru etaje.

Microcentralele de cartier folosesc drept combustibil gazele naturale, dar functioneaza si pe baza de combustibil lichid usor. "Acest tip de combustibil este folosit cu succes in SUA si Germania, fiind accesibil populatiei in ceea ce priveste pretul", a declarat Radu Botez, consilier PNL. Pretul unei astfel de centrale variaza intre 476.000 si 600.000 euro.

Investitia maxima care ar trebui facuta pentru inlocuirea CET cu microcentrale de cartier s-ar ridica astfel la doar 47 milioane euro. Adica, mai putin cu doar 9 milioane euro fata de investitiile prognozate acum la CET.

De unde pot veni banii pentru centrale

CET ocupa la ora actuala aproximativ 156 ha de teren. Din acestea, 18,4 hectare sint situate in Iasi, in Tudor, in imediata apropiere a Iulius Mall, iar 138,76 ha sint amplasate in Holboca, teren cu cale ferata, sosea, gaz si toate utilitatile.

Daca aceste terenuri ar fi vindute, Primaria si-ar putea permite sa demareze un program amplu de instalare gratuita de centrale termice de apartament, bloc sau cartier in tot orasul. Conform agentilor imobiliari, pretul unui metru patrat de teren in zona CET 1 variaza intre 100 si 200 euro, iar cel al unuia din Holboca intre 1 si 10 euro. "Preturile variaza foarte mult.

Depinde cit teren se cumpara, ce facilitati sint, unde este situat respectivul teren si in ce scop se vrea folosit", a precizat Radu Gorgan, patronul agentiei imobiliare Global Intermed. CET ocupa 18 ha in Tudor si 138 ha la Holboca cu deschidere la strada, calea ferata si utilitati.

Un pret mediu de vinzare a terenului CET s-ar ridica la 150 euro pentru un metru patrat de teren din Zona Industriala si 5 euro un metru patrat in Holboca. Ca urmare, rezulta ca numai terenul CET valoreaza cu aproximatie 34,5 milioane euro.

Tot in componenta CET intra si 137 de puncte termice. Acestea pot fi usor amenajate ca locuinte si vindute ca atare. Viceprimarul Constantin Adascalitei a solicitat de altfel conducerii CET o lista cu punctele termice dezafectate tocmai pentru amenajarea unor locuinte sociale. "Punctele termice sint raspindite in tot orasul.

Acestea au in medie cam 150 metri patrati fiecare si sint racordate la tot ceea ce inseamna canalizare, alimentare cu apa si restul de utilitati", a precizat Constantin Ciofu, directorul UFET. In privinta terenurilor pe care sint situate, expertii imobiliari sustin ca preturile pleaca de la minimum 100 euro.

Ca atare, din valorificarea terenurilor pe care se afla amplasate punctele termice se mai pot stringe inca 2 milioane euro.

Potrivit datelor oferite de reprezentantii UFET, valoarea tuturor masinilor, utilajelor, echipamentelor etc. aflate in patrimoniul societatii depaseste cu putin 17 milioane euro. "Capitalul social al CET Iasi, fara terenuri, se ridica la aproximativ 58,5 milioane lei noi", a confirmat Ovidiu Mihaiuc, purtatorul de cuvint de la CET.

Ca atare, valoarea totala a furnizorului de energie termica iesean se ridica la aproximativ 53,5 milioane euro. Avind in vedere ca in aceasta unitate ar urma sa mai fie investite inca 56 milioane euro, pentru reabilitarea intregului sistem termic, reiese ca o valoare completa a CET, care ar putea fi folosita la crearea unui alt sistem de incalzire, ajunge la aproximativ 110 milioane euro.

Bani ce depasesc suma maxima estimativa de 100 milioane euro, necesara implementarii unui sistem bazat pe centrale termice de apartament si scara pentru toti iesenii. Ba chiar ar ramine si pentru eventuale plati compensatorii angajatilor.

Primarul Gheorghe Nichita crede insa ca CET-ul are viitor. "Eu nu ma uit la orase ca Baia Mare ci la tari ca Suedia, Germania, Danemarca. Punctul meu de vedere este ca de viitor ramine sistemul centralizat de incalzire. Si cind spun asta ma refer pe studii si pe ceea ce spun specialistii. Sistemul centralizat este mai ieftin si mai confortabil. In plus, este si mai putin poluant", a declarat Gheorghe Nichita.

Baia Mare si Piatra Neamt si-au inchis CET-urile si au trecut pe centrale

In Baia Mare, sistemul centralizat de incalzire a fost desfiintat total din 2000. Sefii municipalitatii au ajuns la concluzia ca un astfel de sistem nu mai este rentabil. "Am facut un studiu de fezabilitate si un sondaj de opinie printre localnici.

Am constatat astfel ca in urmatorii ani urma sa raminem fara nici un client, si ca atare am abordat o alta strategie", a declarat Cristian Anghel, primarul din Baia Mare. La nivelul anilor '90, investitiile in reabilitarea sistemului centralizat se ridicau la 50 milioane dolari, iar in centralele termice la 25 de milioane. Ca atare, fostul sistem a fost inlocuit din temelii.

Conform reprezentantilor municipalitatii, s-a vindut absolut tot ce s-a putut vinde. "In prezent, fiecare consuma cit vrea si cit are bani. Mai mult, vecinii nu mai depind unul de altul, cum se intimpla in cazul sistemului centralizat", a adaugat primarul Anghel. In acest moment, in Baia Mare, 25 de blocuri cu 750 de apartamente sint incalzite prin microcentrale de bloc. Restul de 41.500 apartamente din oras au centrale de apartament.

Si la Piatra Neamt a fost demarat un proiect de schimbare a sistemului centralizat. In 2005, in urma unui studiu de fezabilitate, edilii locali au hotarit racordarea locuintelor la microcentrale termice pe gaz. Investitia se ridica la aproximativ 70 milioane RON si este finantata in cea mai mare parte dintr-un imprumut contractat de municipalitate in suma totala de circa 150 milioane RON.

"Retelele termice inregistrau pierderi foarte mari, si ca atare primarul a propus schimbarea sistemului centralizat pe unul bazat pe microcentrale pe gaz. Aceste centrale sint foarte moderne si indeplinesc toate normele de poluare in vigoare", a precizat Roxana Potlog, din cadrul departamentului tehnic al Primariei Piatra Neamt.

In total, cele aproape 18.000 de apartamente din Piatra Neamt vor fi deservite de aproximativ 150 de microcentrale.

Reteaua de gaz metan din Iasi ar suporta consumul suplimentar

Conform specialistilor in gaze naturale, sistemul actual de distributie poate face fata unei triplari a consumului total din oras. Astfel, nu s-ar pune problema daca cele 63.000 de apartamente ramase in custodia CET ar fi racordate la reteaua de gaze naturale existenta. "Faptul ca au disparut colosii industriali gen Nicolina, Terom, Mase Plastice ar permite un consum crescut de gaze naturale.

Cred ca ar fi nevoie de investitii doar in anumite zone, unde reteaua ar fi subdimenionata", a precizat un inginer de proiectare de la furnizorul de gaze naturale.