Sistemul romanesc de pensii are falitii sai. Pensionarii din agricultura. Unii mai "bogati", care au lucrat in fostele IAS-uri si SMA-uri, si care au avut contract de munca dupa modelul asigurarilor sociale de stat, si marea majoritate - saracii -, care au lucrat la CAP-uri sau au desfasurat activitati pe cont propriu in zonele necooperativizate.
In medie, cei "bogati" au pensii pina la 300 de lei, iar cei saraci de circa 50 de lei. Doar 29 de persoane se bucura de pensii mai mari de 300 lei, in vreme ce doua persoane primesc, lunar, 26 si respectiv 35 de lei.
Bani putini
Pensionarii din agricultura au fost intotdeauna o povara pentru stat. Proveniti dintr-un sistem in care se imbinau recompensele banesti cu cele in natura, cu dreptul de a cultiva o suprafata de teren pentru scopuri personale, taranii n-au pus mare pret pe contributia la asigurarile sociale. Ideea venea din vremurile de demult, cind taranul isi scotea veniturile, pina la moarte, din cultivarea pamintului.
De aceea, la virsta intelepciunii, sumele incasate drept pensie sint mici. "Nu este vorba de un numar semnificativ de oameni, circa 7.800 in tot judetul, dar sumele incasate sint foarte mici. Cele mai mari pensii de agricultor de abia trec de 300 de lei noi, iar cele mai mici, e drept de urmas, de abia se ridica la 25-30 lei", spune Gabriela Bosnea, sef serviciu Pensii pentru agricultori de la Casa Judeteana de Pensii Sibiu.
Contributie proprie
Taranii din zona necooperativizata au cele mai mici pensii. Ei trebuiau sa contribuie in fiecare luna sau la o perioada mai mare de timp cu o suma de bani, pentru a li se deschide si continua dreptul la pensie. Unii au facut-o, altii nu, considerind ca pensia reprezinta plata, peste ani, a unor sume pe care le dai din buzunar acum.
De aceea, marii crescatori de oi, de exemplu, nici n-au contribuit la fondul de pensii, desi au avut de unde plati. De altfel, pe o harta a veniturilor populatiei obtinute din salarii si pensii de la stat, realizata de Directia Muncii, zona Marginimii apare drept cea mai saraca.
Alinierea
Sistemele de pensii, aproape peste tot in lume, functioneaza pe sistemul contributiei personale de-a lungul vietii active. "Au fost incercate tot felul de formule legate de marirea sau uniformizarea veniturilor obtinute de cei care s-au ocupat de agricultura. Anumite elemente ale formulei de calcul au fost schimbate sa "bata" bine, dar lipsa de fonduri este principalul motiv pentru limtarea sumelor pentru pensionari din agricultura.
Guvernele din ultima vreme au indexat punctul de pensie, marindu-l in anii din urma, au reconsiderat participarea celor de la CAP-uri la obtinerea punctelor anuale, majorindu-le pensionarilor punctajul aferent perioadei realizate in agricultura, dar majorarile rezultate sint nesemnificative", arata Bosnea.
"Reteta" taranilor
Ca intotdeauna, pensiile agricultorilor se adauga banilor obtinuti pe roadele din toamna. Pentru ca circuitul este aproape acelasi in mediul rural. Din banii pe "sfecla", pe "crumpene" sau pe poame, taranii cresc pasari, porci sau vite, pe care le vind. Astfel obtin bani frumosi, iar mica "subventie" a statului ramine aproape nebagata in seama. "Reteta" tinde insa sa dispara, odata cu noile reguli impuse de UE, dar si cu imbatrinirea accentuata a populatiei din mediul rural.
