Mestesugurile si artizanatul romanesc, in pericol de disparitie

de Catalin Constantinescu     Replica de Constanta
Miercuri, 7 martie 2007, 0:00


De mai multi ani in Romania se vorbeste despre reculul ireversibil al mestesugurilor traditionale care au ajuns pe cale de disparitie.



Din nefericire, nici industria turistica mioritica nu sprijina acest sector al mestesugurilor si artizanatului care in orice strategie de marketing ar trebui sa ocupe un loc central alaturi de obiectivele istorice, institutiile muzeale, unitatile de agrement, industria spectacolelor si toate celelalte „ingrediente” fara de care atractivitatea turistica a unei zone nu poate fi conceputa.



Spre deosebire de operatorii din turism care au renuntat complet dupa 1990 la colaborarea cu mestesugarii si artizanii romani, Agentia Nationala pentru IMM-uri si Cooperatie a lansat pentru perioada 2006-2009 un program de finantare nerambursabila destinat sustinerii mestesugurilor si artizanatului.



In perioada de glorie a turismului mioritic - plasata in anii ’70 - fiecare hotel de pe litoral sau din restul tarii avea langa receptie un mic magazin cu obiecte de artizanat care se vindeau foarte bine in randul turistilor straini si nu numai.



Era vorba despre costume populare, ii, linguri de lemn cu crestaturi traditionale romanesti, articole de olarit, dar si de vestita tuica romaneasca cu para crescuta in interiorul sticlei care provoca o atractie deosebita in randul turistilor in primul rand din cauza incercarii privitorului de gasi o explicatie asupra modalitatii prin care s-a reusit introducerea unui fruct atat de mare intr-un recipient cu gura atat de stramta.



Toate aceste suveniruri, desi banale pentru romani aveau un rol important in atragerea turistilor occidentali in Romania, pentru ca ele erau o forma concreta de publicitate a turismului autohton pe care o faceau involuntar cetatenii straini care plecau din tara la sfarsitul vacantelor, in statele lor de origine.



Din nefericire, dupa 1990 astfel de magazine cu suveniruri traditionale romanesti au disparut complet din peisajul turismului autohton. In locul lor au aparut- cu precadere in statiunile montane, dar si in cele de pe litoral- kilometri de tarabe care ofera spre vanzare cele mai grotesti si mai inestetice obiecte din categoria kitch-urilor.



Mai mult, o buna parte din fondul de marfa al acestor comercianti ce pot fi intalniti pe aleile ce conduc spre castelele Bran, Peles, in statiunile din sudul litoralului romanesc, precum si in alte destinatii turistice de pe teritoriul Romaniei, nu are nici o legatura cu ceva care sa aduca macar cu specificul mioritic.



Astfel, la respectivele tarabe poti intalni ceasuri chinezesti de perete cu efigia lui Dracula, sabii ninja, imitatii de pistoale medievale de prost-gust, tricouri cu Che Guevara sau cu liderii unor trupe muzicale din curentul punk-rock si alte asemenea ciudatenii de o calitate mai mult decat indoielnica, procurate din stocurile de „chinezisme” ale marilor angro-uri bucurestene.



In mod firesc, turistii straini parcurg vizual toate aceste kitch-uri si pleaca mai departe fara a cumpara aproape nimic, deoarece astfel de obiecte pot fi achizitionate din orice oras al lumii, inclusiv de la ei de acasa.



Spre deosebire de industria turistica romaneasca, hotelurile de la Budapesta, Chisinau- ca sa nu mai vorbim despre cele din Franta Spania, Grecia, Turcia si alte destinatii de top ale turismului european- sunt dotate cu magazine de suveniruri la preturi destul de piperate, dar care sunt deosebit de apreciate de vizitatorii din strainatate.



Turismul european a dezvoltat o puternica industrie a suvenirurilor



Practic, nu exista industrie turistica in statele in care acest sector are o pondere cat-decat semnificativa in economia respectivei tari, care sa nu utilizeze la maximum oportunitatile de vanzare a suvenirurilor cu specific national si local.



Demne de mentionat in acest sens sunt insulele mediteraneene cum ar fi Corsica unde turismul ce ocupa pana la 90% din economia zonei a condus la dezvoltarea unei industrii mestesugaresti infloritoare ce produce cele mai diverse tipuri de obiecte cum ar fi celebrele bricege corsicane cu lama incovoiata pentru care locuitorii „Insulei Frumusetii” - cum este supranumita Corsica - au obtinut chiar si marca europeana inregistrata.



De altfel, corsicanii nu sunt singurii care exploateaza la maxim potentialul comercial al obiectelor artizanale, turcii numarandu-se printre liderii mondiali ai acestui tip de comert complementar industriei turistice. Astfel, Istanbulul reprezinta o metropola orientala care detine un numar impresionant de bazare.



Cel mai celebru dintre acestea este Grand Bazar- obiectiv istoric si turistic de importanta maxima pentru orasul situat pe doua continente- care a fost construit chiar de Mahomed al II-lea la scurt timp dupa ce a cucerit Constantinopolul si in care si astazi milioane de turisti de pe toate meridianele pot cumpara o paleta imensa de suveniruri de la covoare orientale pana la costume complete de sultan din care nu lipsesc turbanul imens, salvarii viu colorati, caftanul, papucii si sabia curbata specifica razboinicilor orientali.



De partea cealalta, sigurul eveniment din zona litoralului mioritic care mai promoveaza arta mestesugareasca romaneasca si vine in intampinarea cerintelor de suveniruri autentice ale turistilor straini este Targul Mesterilor Populari care se organizeaza in fiecare vara in fata Cazinoului din Mamaia, insa aceasta expozitie nu poate suplini decat in mica masura penuria de astfel de obiecte care exista la nivelul turismului de la malul marii.



Finantare gratuita de 200 de milioane de lei pentru mestesugari



Totusi, o raza de speranta pentru evitarea disparitiei complete a mestesugurilor si artizanatului mioritic vine din partea Agentiei Nationale pentru IMM-uri si Cooperatie care a lansat un program multianual de sprijinire financiara a intreprinzatorilor din acest sector, cu un buget total de 1,5 milioane RON.



In aceasta privinta, demn de mentionat este faptul ca partea nerambursabila a finantarii pentru un proiect elaborat in baza acestui program poate atinge si 90% din totalul investitiei respective. Altfel spus, un agent economic din domeniul mestesugaresc si al artizanatului poate beneficia aproape gratuit de o investitie finantata de statul roman.



Limita maxima a creditului nerambursabil oferit de stat este de 20.000 RON (200 milioane de lei vechi) si ea poate acoperi cheltuielile pentru achizitionarea de diverse scule, dispozitive, utilaje si echipamente folosite in industria mestesugareasca.



Conditia acordarii unei astfel de finantari nerambursabile este ca solicitantul sa fie o unitate cooperatista sau o societate comerciala din categoria IMM-urilor, o asociatie profesionala sau o fundatie din domeniul mestesugurilor si a meseriilor care presupun un numar mare de operatii executate manual, al artei populare, breslelor si artizanatului ori o persoana fizica sau asociatie familiala autorizata ce desfasoara activitate in domeniul mestesugurilor, in special a celor traditionale.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















17942 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by