20 de ani. Atat timp ii mai dau specialistii Doljului in climatul temperat. Peste doua decenii, judetul va deveni arid. Acest lucru presupune in primul rand schimbarea culturilor agricole, dar poate si a obiceiurilor, a vestimentatiei, a modului de viata. Procesul de aridizare a inceput de mult. Adevarul se spune rar si putin, mai ales daca inspaimanta.

Prima recunoastere oficiala a procesului de aridizare a venit din partea statului roman in 1977. De atunci s-au facut prea putine lucruri pentru mentinerea climei temperate in sudul Doljului, in timp ce incalzirea globala s-a accentuat si mai mult.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova a confirmat, pentru Expresul de sud, ca seceta si alte fenomene pedoclimatice favorizeaza desertificarea judetului Dolj. Verile cu temperaturi din ce in ce mai insuportabile din ultimii ani sunt doar o mostra din felul in care se va schimba clima. Numai ca modificarea temperaturilor atrage dupa sine o intreaga serie de procese.

“Frecventa mare a secetelor excesive, a inundatiilor locale si generale si a eroziunii solului sunt caracteristice judetului Dolj. In ultimul timp se constata, din pacate, din ce in ce mai frecvent, accentuarea proceselor de aridizare a climatului“, recunoaste Monica Mateescu, directoarea ARPM Craiova.

Sadova, Dabuleni, Marsani si Desa sunt comunele in care au aparut cele mai mari probleme in ultimul timp. “In aceasta zona, conditiile pedoclimatice si fenomenul de deflatie eoliana, adica spulberarea nisipului de catre vant, ingreuneaza lupta oamenilor cu desertificarea solului“, explica Monica Mateescu.

Cea mai afectata regiune este cuprinsa intre Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dabuleni si Dunare, ce are o suprafata de 104.600 de hectare. Prezenta unor soluri nisipoase, ce nu retin apa, imprima, cel putin in partea sudica a judetului, caracterul de zona semiarida, cu accente de aridizare.

“Acest lucru presupune adancirea nivelului freatic, si chiar desertificarea, adica disparitia covorului vegetal“, sustine directoarea de la Mediu. Daca faceti o vizita in sudul Doljului, pana in Lunca Dunarii, mii de hectare de teren o sa va para mistuite de flacari. Vegetatia pitica este uscata, iar fasiile verzi, acoperite cu grau tanar, sunt foarte rare.

Studiile arata ca in Campia Olteniei frecventa anilor cu recolte slabe si foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsa intre 36 si 39 la suta. Mai mult, intr-o statistica pusa la dispozitie de Agentia de Mediu Craiova, se observa ca, in judetul Dolj, in perioada 2000 - 2002, suprafata agricola calamitata a reprezentat intre 79,6 si 87,8 la suta (!) din totalul suprafetei cultivate.

In luna ianuarie 2007, in perioada traditionalului ger al Bobotezei, la Calafat se inregistra maxima temperaturilor din tara, adica 17 grade Celsius. Parerile specialistilor aproape ca nu mai sunt necesare pentru a confirma fenomenul desertificarii. Temperaturile vorbesc de la sine, ca si peisajul din sud.

Ce e de facut? Pana acum singurele masuri luate sunt legate de impadurire. In contextul mai amplu al incalzirii globale, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei Doljului au fost despaduririle masive. Daca in 1970 padurile ocupau 12 la suta din suprafata judetului, in prezent ele nu depasesc 7 la suta din intinderea lui.

“Acum, nici macar o puternica patura erbacee nu poate opri desertificarea. Singura solutie este impadurirea acestor zone“, sustine Monica Mateescu. Un alt remediu este o retea buna de irigatii, care, cel putin in Dolj, lipseste.

Problema desertificarii solului Olteniei a fost luata in serios abia in 1977, cand, prin HG nr. 876, au fost preluate 1.291,78 ha de terenuri degradate, in vederea impaduririi. Numai ca actiunea in sine a inceput abia in 1988 si a fost finalizata tocmai in 2002. Prin alte acte normative au mai fost preluate suprafete de sol desertificat, care au fost sau urmeaza sa fie impadurite.

Insa acestea abia daca depasesc, in total, cinci mii de hectare, in timp ce suprafata cu probleme depaseste 104 mii de hectare.

Statisticile legate de certificare lipsesc, sau pur si simplu nu sunt facute publice. “Deocamdata, nu se stie cu exactitate cat la suta din suprafata Doljului este afectata de desertificare, pentru ca nu exista nicio statistica in acest sens. Insa, se estimeaza ca 4 - 5 la suta din solul judetului este in prezent desertificat“, a declarat directoarea ARPM. Iar procesul este in plina desfasurare.