Dezastru la "Trei Ierarhi", bogatie la Hadimbu

de Ioana Dobos     Ziarul de Iasi
Miercuri, 21 martie 2007, 0:00


Manastirea Hadimbu concureaza cu complexul mitropolitan ca marime, fiind tinta unuia dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din tara. De finantarea de la „Trei Ierarhi“ „se ocupa“ Guvernul, de cea de la Hadimbu parintele staret si calugarii sai. Cum a fost posibila minunea?



Manastirea "Trei Ierarhi", un monument emblematic al Iasului, unic in Europa pentru dantelariile exterioare sculptate in piatra, zace in schele de 15 ani, sub indiferenta autoritatilor locale, guvernamentale si chiar a Mitropoliei.



La citeva zeci de kilometri de Iasi, o manastire care dateaza aproximativ din aceeasi perioada a devenit in ultimii 15 ani un adevarat centru monahal, pol de atractie pentru credinciosii din toata tara. La Manastirea Hadimbu, pelerinajul cu ocazia hramului, pe 8 septembrie, il concureaza pe cel de la Sfinta Parascheva.



Ceea ce la "Trei Ierarhi" nu au reusit reprezentantii Primariei, Guvernului si Mitropoliei, la Hadimbu a fost realizat din initiativa staretului si cu donatiile credinciosilor.



Schele si indiferenta: "Nu este problema noastra"



Manastirea "Trei Ierarhi" se regaseste in toate ghidurile turistice ca monument definitoriu pentru Iasi. De ani de zile insa, biserica este incorsetata in schele, atit in exterior, cit si in interior.



Lucrarile la monument au inceput in 1993, insa momentul finalizarii acestora este un mister, atit pentru Mitropolie, cit si pentru autoritatile locale sau reprezentantii Ministerului Culturii si Cultelor.



Raspunsul se afla undeva la mijloc intre fondurile date cu portia de minister, pentru care biserica nu reprezinta o prioritate, si dezinteresul Mitropoliei si al autoritatilor locale, care nu se pot implica in treburile ministerului. Mai mult decit atit, nimeni nu pare sa stie de citi bani mai este nevoie. Mitropolia si autoritatile locale ridica din umeri, spunind ca nu au cum sa intervina.



"Totul depinde de Oficiul National al Monumentelor Istorice si firma de constructii. Statul da banii si nu ne da noua socoteala. Nu este problema noastra. Nici la Catedrala nu putem spune de cite fonduri mai este nevoie.



Tinem evidenta doar atunci cind santierul este finantat de noi", a explicat preotul Constantin Sturzu, consilierul sectorului „Biserica si Societate" din cadrul Mitropoliei. In plus, a mai precizat preotul Sturzu, Arhiepiscopia Iasilor se implica mai curind in finantarea parohiilor sarace care nu pot beneficia de fonduri de la Guvern.



Pe de alta parte, primarul Gheorghe Nichita spune ca ceea ce a tinut de administratia locala a fost facut. „Primaria acorda si va acorda de cite ori este nevoie sprijin financiar bisericilor si manastirilor din Iasi.



In cazul Manastirii "Trei Ierarhi", nu am primit pina acum nici o solicitare de sprijin financiar, dar am executat lucrarile de drenaj care vor fi finalizate in acest an. Cu siguranta manastirea va fi iluminata arhitectural dupa ce vor fi finalizate lucrarile. Un lobby mai mare ca insusi renumele manastirii nu exista", a precizat primarul Nichita.



Si totusi autoritatile centrale si conducerile partidelor politice par sa nu fi fost sensibilizate, in decurs de 10 -15 ani, sa favorizeze grabirea lucrarilor la manastirea pe care o viziteaza cu fiecare 24 ianuarie. De ziua Unirii, oficialitatile viziteaza anual mormintul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care isi gaseste odihna in interiorul Manastirii „Trei Ierarhi". De citiva ani, vizita este facuta printre schele.



Catedrala Mitropolitana e o prioritate



Anul acesta, Manastirea "Trei Ierarhi" a primit pentru continuarea lucrarilor 100.000 RON (un miliard de lei vechi). „Este o chestiune de prioritati si de beneficiar.



Mitropolia nu poate fi acuzata pentru ca in acest moment este importanta finalizarea cit mai rapida a lucrarilor la Catedrala Mitropolitana", este de parere Vasile Munteanu, seful Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural. Numai ca manastirea asteapta din ‘98 sa intre pe lista finantarilor substantiale. „Ca obiectiv de interes national, are un statut specific.



Statul este cel care se obliga sa se ingrijeasca de absolut toate aspectele. Nu putem interveni fara autorizarea Oficiului National al Monumentelor Istorice. Manastirea «Trei Ierarhi» nu s-a umplut de bani in acest an.



Inspectoratul de Stat in constructii a alocat 100 de mii RON (un miliard de lei vechi), o suma infima cu care pot fi reabilitate mici portiuni din decoratiunile exterioare", a mai afirmat Munteanu. Chiar si asa, Iasul a primit din partea ONMI a doua finantare pe tara, dupa Bucuresti.



Cele mai multe fonduri, adica 4,5 milioane RON, au fost alocate pentru lucrarile de la Catedrala Mitropolitana, care se asteapta sa fie finalizate pina pe 14 octombrie 2008, data la care este praznuita Sfinta Cuvioasa Parascheva.



Cu toate acestea, Primaria promite ca va termina in acest an lucrarile de drenaj, incepute in 1994, si carora li s-a conferit caracter de prioritate doar pe hirtie. Lucrarile sint necesare pentru a impiedica ridicarea nivelului apei freatice care afecteaza atit structura de rezistenta, cit si stabilitatea versantului pe care se afla.



"Valoarea totala a investitiei este de 500 de mii RON si consta in construirea unor puturi legate intre ele prin canale, astfel incit apa sa fie dirijata, iar evacuarea sa fie controlata. Vom finaliza lucrarile in trimestrul al doilea al acestui an", a precizat increzator viceprimarul Constantin Neculau.



In afara de lipsa de comunicare dintre factorii care ar trebui sa fie implicati sau macar sa cunoasca stadiul lucrarilor de restaurare a Manastirii „Trei Ierarhi", executia acestora a fost ingreunata de o aminare in plus, cauzata de esecul de a introduce manastirea in patrimoniul UNESCO.



"Documentatia depusa nu a fost in regula deoarece lacasul a fost restaurat in perioada 1882-1890 de catre arhitectul francez Lecompte de Nouy, care se pare ca aproape a darimat-o din temelii. Patrimoniul UNESCO se refera doar la monumente aflate in starea lor originala.



Refuzul a condus la o regrupare de forte, insa s-a pierdut foarte mult timp", a mai precizat Vasile Munteanu, care a admis ca la nivelul judetului Iasi nu exista o structura care sa finanteze monumentele istorice.



"Vom mai lucra aici inca zece ani"



Lucrarile la Manastirea "Trei Ierarhi" au inceput in ‘93, cind au fost efectuate studiile pluridisciplinare, in ianuarie ‘98 ONMI dind unda verde pentru consolidare si restaurare. La aproape 10 ani de la punctul zero, biserica se afla in continuare in schele.



„E arta ceea ce facem noi, nu putem grabi", a exclamat inginera Firmei „Constructii UNU", care se ocupa de lucrari. „Vom mai lucra aici inca zece ani", a raspuns rizind unul dintre muncitorii care se ocupa de monument, perturbind linistea curtii manastirii cu doua roabe puse una peste alta, fugarite pe daliile de piatra ale aleii principale.



Asadar, credinciosii care calca pragul Manastirii „Trei Ierarhi" se inchina in zgomot si printre schele. In interior se poate patrunde doar pe culoarul central, iar pilonii grei care sustin constructia optureaza vederea spre peretii deosebiti ai manastirii. Nici catapeteasma nu se vede bine.



„Spuneti-mi dumneavoastra: ar fi mai bine sa fie inchisa de tot sau sa slujim printre schele?!", s-a intrebat retoric parintele egumen Nechifor Horia.



Cu 15 ani in urma ruine, acum centru de pelerinaj cunoscut in toata tara



Ctitorie a unui boier grec pe nume Iani Hadimbu, Manastirea din Dealu Mare care ii poarta numele a fost construita tot in secolul al XVII-lea, ca si Manastirea „Trei Ierarhi". Inceputul anilor ‘90 o gasea parasita, intr-o stare avansata de degradare. Totusi, in ultimii 15 ani, a gasit forta sa renasca mai mult decit oricare alt lacas de cult din judetul Iasi.



Fara a se afla in centrul unui oras cultural, Manastirea Hadimbu a beneficiat de sprijinul credinciosilor, oamenilor de afaceri si al autoritatilor locale din imprejurimi pentru a deveni o adevarata fortareata a spiritualitatii crestin-ortodoxe. Fara binecuvintare de la Mitropolie, nici un calugar nu vorbeste despre expansiunea pe care a avut-o manastirea in ultimii ani.



Doar localnicii si autoritatile locale povestesc despre dezvoltarea miraculoasa a lacasului monahal. Parintele staret Gheorghita Nicodim a poposit la Manastire la inceputul anilor ‘90, pe cind aceasta era in paragina. „E foarte frumos de citiva ani de cind au venit calugarii. Pina atunci, nici drum nu era. Eram uitati de lume.



Nimeni nu stia de manastire si slujea preotul din sat, de doua ori pe an", si-a amintit unul dintre localnicii din Schitul Hadimbului, satul de la poalele Dealului Mare pe care se afla biserica. In amintirile satenilor din apropiere, manastirea veche era macinata de timp, iar pe zidurile fortaretei crescuse muschiul verde. Poarta era din lemn cu scinduri care stateau sa cada.



Nimic din ce este acum la Hadimbu nu pare sa aminteasca de trecut. Biserica veche si zidurile sint renovate, iar noua biserica, marturie a stilului constructiilor monahale moldovenesti, mai asteapta doar sa ii fie terminata pictura din interior.



Au fost cumparate terenurile localnicilor



Manastirea si-a marit de cel putin trei ori suprafata pe care o detine cumparind terenurile localnicilor din apropiere. „Acum detine cred ca in jur de 5 hectare de pamint. Numai acoperisul casei de oaspeti (nr. arhondaricului), care este din cupru, a costat cam un miliard si patru sute de milioane de lei vechi", a incuviintat viceprimarul comunei Mogosesti, Mihai Lacatusu.



Cu alte cuvinte, in doar 15 ani, cam tot atitia de cind au inceput lucrarile la Manastirea „Trei Ierarhi", la Hadimbu a fost construita o noua biserica, o casa de oaspeti, care poate gazdui nu mai putin de 500 de credinciosi, au fost sapate si amenajate trei fintini, au fost construite anexe gospodaresti, iar investitiile vor continua.



Tot pe Dealul Mare urmeaza sa fie construit, vizavi de curtea Manastirii, un azil de batrini.



Centrul monahal de la Hadimbu a fost construit exclusiv din donatii si sponsorizari din partea credinciosilor si a unor oameni de afaceri de prin partile Sucevei si Iasului. „Unul dintre ctitorii noii biserici este, de exemplu, deputatul social-democrat Valer Dorneanu.



Forta de munca a fost a satenilor din toate comunele din apropierea Manastirii: Mogosesti, Mironeasa, chiar si din Ipatele", a povestit Mihai Lacatusu.



Donatie au fost, de pilda, si cele trei clopote lucrate la Cernauti si care sint donatia citorva credinciosi din raionul Crasna, o localitate situata nu departe de Vicovul de Sus - Suceava (de unde isi trage radacinile staretul Manastirii, preotul Gheorghita Nicodim).



„Unele manastiri trebuie sa treaca prin foc pentru a renaste si mai frumoase, mai smerite, mai sfinte", spunea un om al bisericii. In iarna lui 2003, chiliile calugarilor au ars impreuna cu toata agoniseala lor de pina atunci.



In flacari si-a gasit sfirsitul Nicusor Leuca, un tinar de 17 ani care avea inclinatie deosebita spre viata monahala si dorea sa devina calugar chiar la Manastirea Hadimbu. Calugarii au trecut peste greutati si cred ca nimic din cele de la Hadimbu nu s-ar fi putut realiza fara ocrotirea Maicii Domnului.



Biserica noua are hramul „Acoperamintul Maicii Domnului", iar cea veche, „Nasterea Maicii Domnului".



Staretul e contestat pentru felul cum a atras fonduri la manastire



Pelerinajele de pe 8 septembrie aduna pe Dealul Mare multe mii de credinciosi din toate zonele tarii. In zilele calduroase, mai ales la sfirsit de saptamina sau cu ocazia sarbatorilor, satenii povestesc cum prin fata caselor lor trec sute de masini.



Toti vor sa atinga si sa se inchine la Icoana facatoare de Minuni a Maicii Domnului cu pruncul, care a fost pictata in 1938 si care de 10 ani plinge mir, dupa cum sustin calugarii. Unul dintre calugarii batrini ai Manastirii povesteste cu lacrimi in ochi cum o reproducere sfintita a icoanei a pazit o credincioasa de cele rele atunci cind a trecut printr-o operatie grea.



„Toate icoanele sint facatoare de minuni daca crezi in ele", a spus alt calugar.



Contestat de unele voci sceptice chiar si din cadrul bisericii ca foloseste icoanele pentru a aduna fonduri la manastire, staretul Gheorghita Nicodim a reusit ca in 15 ani sa dea viata unui monument istoric si bisericesc care se trecuse.



Trecind peste parerile credinciosilor si ale scepticilor deopotriva, parintele Nicodim a reusit sa faca ceea ce Guvernul, parlamentarii, autoritatile locale si Mitropolia nu au reusit in 15 ani la Iasi, la Manastirea „Trei Ierarhi": lacasul de cult se afla in continuare in schele si numai Dumnezeu stie pina cind.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















431 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by