Si in cazul mielului de Paste platim pretul integrarii, in timp ce nostri se revolta / Anul acesta, tara noastra a aderat la UE. Stirea e veche. Dar efectul persista si se pare ca "normele UE" sint cele mai folosite cuvinte din dictionarul cetateanului roman. Daca la inceput ni se parea ca am atins Mecca, acum Uniunea Europeana a devenit o sperietoare, mai ales pentru populatia rurala.

Cu ajutorul nemijlocit al statului. Tone de norme au luat drumul satului romanesc, mult prea linistit pina acum. Taranii primesc directive, "deadline-uri", chiar ultimatumuri, dar tot mai rar sfaturi. " Proprietarul de animale trage concluzia ca UE este un dusman, deoarece nu mai este lasat sa faca nimic din ceea ce facea pina acum ca sa supravietuiasca", spune Prof. Dr. Ovidiu Rotaru, de la Facultatea de Medicina Veterinara Cluj.

"Sintem nesimtiti"

Situatia nu este atit de neagra pe cum pare. Chiar dupa aderare, normele pe care crescatorii de animale sau micii producatori de lapte trebuiau sa le indeplineasca erau imposibil de realizat. Statul a obtinut aminari peste aminari pentru ca micii producatori sa poata supravietui. Acum, normele nu mai sint aberante, dar dau o maxima importanta igienei.

De exemplu, la un producator de lapte, trebuie sa fie curat in jurul stinei, sa fie spalate oalele in care aduna laptele, ustensilele, ciobanul sa fie sanatos si apa folosita la preparare sa fie dintr-o fintina verificata. Nimic nu ar trebui sa fie nou pentru taranul roman. "In ultimii 30 de ani a fost aceeasi legislatie. UE nu a venit sa ne impuna ceva, a spus sa luam exemplu.

Normele de igiena sanitar-veterinare sint legate de igiena persoanei care manipuleaza produse de origine animala. Dar acestea au existat dintotdeauna. Cetateanul care vindea carne trebuia sa se spele pe miini, trebuia sa-si curete masa si cutitele.

Sintem nesimititi si ar trebui sa ne fie rusine ca a fost necesar sa vina UE sa ne aminteasca ca trebuie sa ne spalam pe miini", spune Iuliu Suatean, directorul Directiei Agricole Cluj.

Sa revenim la oile noastre

Mielul trebuie sa fie supravegheat de medicul veterinar si sa creasca intr-un mediu propice. Sacrificarea animalului in mod traditional, adica in curte, cu cutitul in git, implica riscuri mari pentru sanatatea consumatorului.

"Chiar daca pornim de la principiul ca animalul e sanatos si se lucreaza curat, produsul trebuie verificat de cineva de specialitate pentru a nu pune in pericol viata celor din familie", spune Prof. Dr. Ovidiu Rotaru.

Autoritatea veterinara nu poate sa permita ca fiecare sa taie sau sa cumpere mielul de unde vrea, fara sa fie identificat si verificat de specialisti, sa-l transporte in conditii necorespunzatoare. "Nu permitea nici pina acum, insa oamenii nu respectau regulile. Televiziunile aratau imagini strigatoare la cer cu miei taiati linga lada de gunoi.

Dupa parerea mea, cel mai vinovat este cumparatorul, stie ca viata lui poate fi pusa in pericol. Dar cauta intotdeauna o cale mai simpla de a obtine un miel. Iar producatorii i-o ofera, ilegal", spune Suatean.

Mieii trebuie dusi la abatoare. In amindoua.

Solutia data de autoritati este apelarea la abatoare. Acestea sint supravegheate de un personal specializat. Carnea este verificata si pregatita in carcase. Iar ceea ce ajunge pe masa fiecaruia este conform regulilor UE. "In judetul Cluj exista doar doua abatoare autorizate. Unul pentru porci, la Vilcele si altul pentru bovine, la Iclod.

De aceea, derogarea data de catre autoritati permite redeschiderea fostelor abatoare si functionarea lor pe o perioada de 10- 12 zile. Abatoarele acestea au fost amenintate cu inchiderea tot anul deoarece nu indeplinesc anumite conditii, dar supravietuiesc pe baza acestor derogari" spune Rotaru.

Directia Sanitar Veterinara a facut publica lista cu abatoarele unde mieii pot fi sacrificati si comercializati. " Pe linga cele doua abatoare permanente, vor functiona si altele opt in raza judetului Cluj, cu autorizatie temporara in perioada 30 martie- 7 aprilie pentru sacrificarea de ovine si caprine.

In fiecare abator vor fi prezenti medici veterinari care sa asigure expertiza sanitara veterinara a carnii", spune Mircea Avram, OPC, Cluj.

"Se pricep la agricultura ca si mine la cosmetica"

Dr. Rotaru invinuieste proasta negociere a conditiilor pe care Romania trebuie sa le indeplineasca pentru a intra pe piata unica europeana. "Negociatorii se pricep la agricultura ca si mine la cosmetica. Sint oameni politici, nu economisti sau specialisti.

Nu au stiut sa garanteze pentru produsele noastre, nu au stiut sa le faca reclama. Asa am ajuns sa importam miei din Bulgaria, cind avem tot ce ne trebuie aici. E mai lejer asa deoarece carnea vine in cantitati mari, garantata,. si noi trebuie numai s-o asteptam. Crescatorii de animale romani sint fiecare pe cont propriu, nu sint uniti, pentru ca sint inca speriati de vechile CAP-uri.

Dar nimeni nu face deocamdata nimic sa-i incurajeze si sa-i educe in sensul acesta. Astfel, desi putem foarte bine obtine carne la nivel european, nu o putem vinde afara. Sintem ca intr-o carantina", a precizat Rotaru.

Nu e gard prea inalt pentru romani

Pina nu demult, tirgurile erau la mare cinste in satele noastre. Traditia s-a pastrat ani la rind si tot omul stia ca miercuri este tirg in Oser, marti la Mociu, joi la Sarmas etc. Oamenii veneau la tirg, se uitau, alegeau un animal, negociau un pret si apoi il duceau acasa cum puteau, in spate, cu masina sau cu caruta.

Aceste locuri nu erau nici pe departe amenajate, fapt sesizat de autoritatile veterinare. Trebuiau sa fie supravegheate si sa indeplineasca anumite conditii: sa fie imprejmuite, sa existe surse de apa, platforme pentru gunoi, zone pentru specii diferite etc. "UE recomanda sa asiguram animalelor un minim de bunastare, anumite conditii de adapostire, mincare si apa.

In locurile unde nu s-au putut face investitii, tirgurile pentru animale au fost desfiintate. Chiar si asa, romanul tot se descurca. De ce trebuie sa vina cineva sa-i spuna cum sa-si vinda sau sa-si cumpere animalele? Se organizeaza tirguri restrinse, clandestin. Cine este interesat, afla cind si unde se organizeaza.

Animalele sint transportate in conditii necorespunzatoare, adica sint legate si puse in masini, carute sau carate in spate.

Aici apare presa, face niste poze si arata la toata lumea: uitati ce se intimpla la noi! Aceste lucruri se intimpla peste tot si in alte tari din Europa, dar nimeni nu face atita caz cum se intimpla la noi, mai mult, unii chiar le ascund cu nerusinare sub pres", spune Rotaru.

Cu "mielu-n sac" si banii luati

Carnea obtinuta dupa sacrificarea animalului in gospodarii va ramine doar pentru consum personal. Cine taie animalul in curte, va fi nevoit sa-l manince pina la ultimul oscior. Sau daca vrea sa-l ofere cadou, trebuie sa fie atent sa aiba in buzunar toate actele mielului, la zi.

Altfel, daca va fi surprins de catre inspectorii OPC transportind produse ovine, poate risca o amenda de 250 de lei. Pentru cei care comercializeaza aceste produse in cantitati mai mari, ilegal, amenda poate creste pina la 5.000 de lei noi. Carnea si organele de miel sint admise pentru consumul public numai daca sint insotite de un certificat de sanatate publica si poarta marca de sanatate.

Marcarea carnii de miel, potrivit comunicatului dat de catre Directia Sanitara Veterinara, se face cu o stampila care sa ateste controlul veterinar.

Fara vinatoare de miei

O noua prevedere a UE, este asomarea animalului. Adica ametirea lui inainte de sacrificare. Militantii pentru drepturile animalelor vor ca mieii sa sufere cit mai putin si recomanda ca acestia sa fie asomati. Pe de alta parte, orice carne obtinuta cu stres pentru animal, nu este frageda. "Moartea usoara inseamna muschii relaxati, deci o carne frageda.

Vinatul, de exemplu, trebuie tinut cu acid acetic sa se fragezeasca, pentru ca este fugarit. Deci nu este cazul ca mielul sa fie obiectul unei vinatori inainte de sacrificare", explica Iuliu Suatean. Insa conform celor de la Facultatea de Medicina veterinara, Romania nu are inca un sistem de asomare bine pus la punct.