Calea ferata Oravita-Anina a fost prima linie montana construita in Romania. Ea este functionala si astazi, dar numai pentru traficul de calatori. Autoritatile intentioneaza sa se asocieze cu sarbii si sa faca turism pe vechiul traseu
Autoritatile din judetul Caras-Severin intentioneaza sa redea turismului vechea cale ferata care leaga Oravita de Bazias. Presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, Iosif Secasan, spune ca se poarta negocieri cu sarbii pentru realizarea acestui proiect.
"Purtam discutii cu vecinii nostri sarbi in vederea accesarii unui program transfrontalier care sa ne permita sa refacem vechiul drum de fier Oravita-Iam-Biserica Alba-Varset-Bazias, asa cum arata el odinioara", a declarat Iosif Secasan.
O parte din drumul de fier este functional si astazi, asa cum se intampla acum un secol si jumatate. Calea ferata Oravita-Anina, parte a vechiului drum de transport al carbunelui pana in portul Bazias, a fost construita in urma cu 144 de ani.
Pentru orice turist indragostit de frumusetile naturii, o calatorie cu trenul pe ruta Oravita-Anina se poate transforma intr-o adevarata revelatie. O locomotiva cu aburi, care trage dupa ea doua vagoane uitate de timp, imparte muntii in doua si se strecoara ca un sarpe de-a lungul Cheilor Berlistei si a vailor iesite in cale.
Un drum lung de 32 de kilometri, parcurs in doua ore si jumatate, presarat cu 14 tunele sapate in stanca si 17 viaducte suspendate la inaltimi ametitoare. Numele germane pe care acestea le poarta amintesc de perioada in care au fost construite: a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Dar si de inceputul revolutiei industriale din Europa.
Zilnic, doua garnituri de tren pleaca din Oravita pentru ca, dupa doua ore si jumatate de mers, sa se opreasca in gara veche a Aninei. Directorul Regionalei CFR Timisoara, Alexandru Silvatan, a declarat ca compania a gasit pana acum resursele de finantare a lucrarilor de reparare si intretinere a caii ferate.
Linia asigura, in perioada Imperiului Habsburgic, transportul carbunelui de la Anina la Bazias.
