Consilierii ieseni fara grai

de Felix Guzga, Alina Stan     Ziarul de Iasi
Marţi, 17 aprilie 2007, 0:00


(Foto: Ziarul de Iasi)

Cu o singura interventie, in trei ani, sint Adrian Caliman, Fanica Danila, Mirela Dobresanciuc, iar Paul Benesch a deschis gura de doua ori. Pot fi considerati destul de scumpi la vorba, in conditiile in care un consilier a cistigat, in trei ani, in jur de 150 de milioane net. Iasul ar putea ramine fara multi dintre alesii locali.



Si asta, in conditiile in care se va lua in considerare initiativa Asociatiei pentru Drepturile Omului „LIDER", din Tirgu Mures, care a solicitat Ministerului Internelor si Reformei Administrative modificarea legii administratiei publice locale astfel incit mandatul alesilor locali care nu au nici o initiativa in sase luni sa inceteze.



Daca aceasta initiativa va fi concretizata, multi dintre consilierii locali si judeteni ar putea sa inceapa sa-si faca bagajele pentru a se intoarce acasa. Si aceasta pentru ca majoritatea consilierilor locali si judeteni deschid gura mai mult pentru a casca decit pentru a face un amendament la un proiect de hotarire. Despre initiative proprii, aproape ca nici nu se poate vorbi.



Cu citeva exceptii, consilierii lasa grija proiectelor in sarcina primarului sau a presedintelui Consiliului Judetean. Initiativele proprii se rezuma de multe ori la solicitarea de fonduri, fara ca respectivul consilier sa propuna si o sursa de obtinere a acestora.



Despre ce fac sau, mai bine spus, despre ce nu fac alesii iesenilor in forul local si cel judetean, cititi intr-o ampla analiza facuta de reporterii „Ziarului de Iasi".



Consiliul Local: Multe vorbe, putine idei



Caliman se ascunde in spatele sedintelor din comisii



Din 2004 si pina in prezent, Iasul a avut 37 de consilieri locali. Consiliul este format din 27 de persoane, dar, in timp, mai multi alesi au parasit forul local din diferite motive. Ei au fost inlocuiti de membri ai aceluiasi partid, aflati pe listele electorale din 2004.



Reporterii „Ziarului de Iasi" au analizat fiecare sedinta de CL organizata din iunie 2004 si pina in prezent pentru a scoate in evidenta activitatea alesilor in plen. Nu a fost luata in calcul sedinta de constituire a CL si nici o intilnire a CL aminata pentru ca nu s-a putut stabili un presedinte de sedinta.



Datele au scos in evidenta consilieri locali care nu au deschis gura nici macar o data pe sedinta. La acest capitol, in „frunte" se afla consilierul liberal Adrian Caliman. El face parte din CL din toamna anului trecut si a participat la 10 sedinte. In toate aceste sedinte, el a avut doar o interventie in plen. „Eu cred ca atunci cind ai ceva de spus, spui la comisii.



Daca ai propuneri sau alte probleme, le faci la comisii. Apoi, interventiile in plen sint pentru purtatorii de cuvint ai partidului care transmit mesajul partidului. Daca scrie undeva ca un consilier bun trebuie sa aiba multe interventii in plen, atunci eu nu sint un consilier bun. Din punctul meu de vedere, sedinta ar trebui sa fie de 10 - 15 minute.



Noi ne dam mult cu parerea la fiecare proiect, in special cei care nu vin la comisii. Nu sintem eficienti", a afirmat Caliman.



Manolache: „Prefer sa las specialistii sa discute"



Un alt consilier local care a avut interventii in plen numarate pe degete este Aneta Manolache (PSD). Ea este membra a CL inca de la inceputul acestui mandat legislativ, respectiv din iunie 2004. A participat la toate sedintele organizate in ultimii trei ani, dar a avut doar 8 interventii in plen.



Practic, ea a avut ceva de spus doar o data la cinci sedinte, in rest multumindu-se sa voteze disciplinata proiectele de hotarire de pe ordinea de zi. „Eu sint cadru medical si am experienta mare in acest domeniu. De cite ori s-au discutat astfel de probleme in plenul CL? Eu sint obiectiva, nu am putut sa iau cuvintul in mod partinic.



Nici nu pot vorbi decit daca sint absolut sigura de ceea ce spun. De aceea, prefer sa las specialistii sa discute. Am observat ca ei se cearta in comisii si apoi vin si fac acelasi lucru in plen. Am incercat sa nu lipsesc la nici o sedinta si sa acumulez cit mai mult", a precizat Manolache. Din cele opt interventii in plen ale lui Manolache, doua au reprezentat propuneri pentru hotariri de CL.



„As vrea, pentru corectitudinea documentelor emise de noi, sa se respecte actualizarea denumirilor strazilor, aceea ca strada Uranus a devenit Profesor Sesan, conform paginilor aurii", este una din propunerile facute de Manolache in sedinta CL de pe 7 martie 2005. Aceasta a fost, de altfel, singura interventie a consilierului PSD in toata sedinta. Propunerea ei a fost luata in considerare, iar proiectul a fost modificat.



Cibotariu a cerut bani pentru piesele in care juca



Prezenta la sedintele CL, dar si lipsa interventiilor in plen pare a fi apanajul PSD. Multi dintre alesii acestui partid au fost foarte „tacuti" in plenul CL. Un alt caz concret, in afara de cel al Anetei Manolache, este cel al lui Adrian Nedelcu. Liderul de sindicat de la RATP are o medie de 0,41 de interventii la fiecare din cele 41 de sedinte la care a fost prezent.



Astfel, Nedelcu a vorbit doar de 17 ori in sedintele forului local. „Majoritatea proiectelor le discut in comisii. Apoi mai avem o sedinta si la partid cu toate proiectele si una cu primarul. Nu e nevoie sa repetam acelasi lucru si in plen. Opozitia vorbeste tot timpul mai mult. Pentru ce sa ma cert cu Opozitia?", a explicat Nedelcu lipsa activitatii din plenul CL.



Acelasi numar de interventii in plenul CL, respectiv 17, l-a avut si reprezentanta PSD Elena Nazarie. In rindurile consilierilor PSD exista si citeva cazuri atipice. Astfel, consilierii Petru Cibotariu si Gerard Jitareanu conduc intr-un top al absentelor de la sedinte.



Astfel, rectorul Universitatii Agronomice, Jitareanu, a lipsit de la 13 din cele 42 de sedinte ale forului local, iar Cibotariu a lipsit de la 10. Mai mult, actorul Cibotariu are si o medie de doar 0,44 interventii pe sedinta, adica mai putin de o interventie la doua sedinte in plen. „Nu am lipsit asa de mult. Este imposibil. E drept, nu prea am avut interventii.



In mod paradoxal, nu se discuta probleme care tin de Iasul cultural. Nu pot sa-mi dau cu parerea, de exemplu, despre buget", a afirmat Cibotariu. El a avut si doua propuneri pentru hotaririle de CL. Una a vizat includerea piesei de teatru „Apus de Soare", in care juca chiar el, in programul sarbatorilor de iarna.



A doua propunere a fost solicitarea unor fonduri de la CL pentru un program artistic in care era implicat si el. „Comporta niste cheltuieli cu costumele, ilustratie muzicala si toate celelalte lucruri care concura la facerea unui spectacol. Eu personal am adus la Primarie aceasta solicitare din partea Teatrului National", a spus Cibotariu, conform stenogramei sedintei din 22 ianuarie 2007.



In cadrul CL exista numerosi alesi locali care au vorbit doar o data la doua sedinte. De altfel, aceasta este nota generala a actualilor membri ai CL. Concret, liberalul Ovidiu Stadoleanu a avut 13 interventii in cele 26 de sedinte la care a participat. El nu a fost consilier local de la inceputul mandatului, ci din 2005. „Au luat alti colegi cuvintul. Analizam proiectele la partid", a explicat Stadoleanu.



Brailean, in topul eficientei



La polul opus, cel mai „vorbaret" ales local poate fi considerat democratul Tiberiu Brailean. El a avut 262 de interventii in plen, in cele 34 de sedinte la care a fost prezent. „Trebuie sa ne uitam si la calitatea interventiilor. Multi vorbesc inutil sau pe linga obiect, doar de dragul de a vorbi. Este felul meu de a fi, mai «spadasin».



Apoi, sint singurul din grupul consilierilor PD care am mai avut experienta in administratie. Am fost ales si lider de grup. De multe ori am exprimat si pozitia grupului", a comentat Brailean. El a avut si 12 propuneri care au vizat hotaririle CL. Cu o medie de 7,71 de interventii pe sedinta, el este depasit doar de un singur fost consilier ales in 2004.



Actualul senator democrat, Dan Carlan, a avut 115 interventii in cele 7 sedinte din iunie si pina in decembrie 2004, adica o medie de 16,43 interventii pentru fiecare sedinta. „Sint onorat si ma bucur ca statisticile mele din CL arata bine. Ma bucur si ca grupul consilierilor PD din CL este activ.



De acum inainte, cit timp vom fi in Opozitie, si statisticile de la Senat vor arata un alt Dan Carlan", a afirmat senatorul democrat.



Urca in statistici citind ordinea de zi



In rindul consilierilor locali exista mai multe persoane care au avut interventii numeroase in plen. Multi dintre acestia si-au ridicat insa media pentru ca au fost presedinti de sedinta. Inevitabil, presedintele trebuie sa vorbeasca de mai multe ori decit colegii lui, fie doar si pentru a prezenta fiecare proiect de hotarire de pe ordinea de zi.



In aceasta situatia se gaseste consilierul PSD, Petra Carp, al doilea ales local care nu a lipsit de la nici o sedinta a CL. Astfel, in cele 42 de sedinte, ea a avut 248 de interventii. Un numar de 77 de interventii au fost facute insa, in cadrul sedintelor conduse de Carp.



Ea a avut si 13 propuneri, cele mai multe ca numar, dar majoritatea au vizat chestiuni tehnice legate de modificarea unui articol de hotarire sau completarea unuia. Si consilierul PSD, Vasile Munteanu sau cel PC, Ionel Oancea au avut peste 230 de interventii in plen, dar au fost si presedinti de sedinta. Acestia insa au avut putine propuneri de hotariri ale Consiliului Local.



De altfel, majoritatea alesilor s-au limitat la a analiza si vota proiectele propuse de municipalitate.



Jumatate din consilieri vorbesc o data pe sedinta



O treime din alesii locali, care au trecut prin CL in acest mandat, nu a vorbit nici macar o data pe sedinta. Concret, in aceasta situatie se regasesc 10 alesi locali, adica 27% din cei 37 care au participat la cel putin o sedinta. Alti patru consilieri locali au avut intre una si doua interventii pe sedinta, acelasi numar de alesi luind cuvintul intre doua si trei ori.



Cite cinci consilieri locali au avut intre trei - patru interventii, respectiv intre patru - cinci luari de cuvint. Doar noua consilieri locali au vorbit de peste cinci ori in fiecare sedinta de CL, adica 24,3% din totalul de 37 de alesi.



Nici in CJ lucrurile nu stau mai bine. Peste jumatate dintre consilierii judeteni care au ocupat aceasta functie din 2004 si pina in prezent nu a deschis, in medie, nici macar o data pe sedinta gura. Mai mult, doar 16 % dintre consilieri au intervenit macar o data pe sedinta si cam acelasi procent a deschis de doua sau de trei ori gura in plen.



Peste 18% dintre consilierii judeteni au intervenit de mai mult de 5 ori in sedinta, cele mai multe interventii apartinind lui Marius Spinu, membru PLD, care a vorbit, in medie, de 9,6 ori pe sedinta.



La Consiliul Judetean, tacerea este de aur



Flaiser: „Nu pot sa-i oblig sa deschida gura"



In sedintele de plen ale Consiliului Judetean s-ar putea spune ca vorbesc doar liderii. Despre multi consilierii judeteni care s-au perindat din 2004 si pina in prezent prin CJ s-ar putea afirma ca au trecut fara sa spuna nici „pis". Tacuti, majoritatea celor 37 de consilieri care se string aproape lunar pentru a decide soarta judetului o fac mai mult prin semne.



La o scurta analiza a activitatii consilierilor si a interesului pe care il arata fata de activitatea din plen s-ar putea spune ca alesii judeteni nici nu stiu ce voteaza, ei aprobind aproape mecanic propunerile presedintelui CJ, Lucian Flaiser. „Nu exista posibilitatea legala care sa ma faca sa-i oblig sa deschida gura. Este treaba lor. Fiecare consilier spune cit vrea si ce vrea.



Activitatea lor, interventiile din plen trebuie analizate de fiecare conducere de partid in parte", a precizat Flaiser.



Astfel, in aproximativ trei ani de cind functioneaza actualul Consiliu Judetean, exista consilieri care nu au deschis gura niciodata nici macar pentru a cere un pahar de apa, daramite pentru a propune o modificare la un proiect sau pentru a aduce argumente in favoarea altuia. „Am ales sa-mi exprim punctul de vedere prin vot. Nu intotdeauna spunind ceva chiar reusesti sa faci schimbari.



Sint multe declaratii de vendetism prin care nu schimbi nimic. Ceea ce conteaza este votul in calitatea ta de consilier", a precizat Carmen Darie, consilier judetean PSD, care nu a spus nimic in timpul celor 22 de sedinte ale CJ la care a participat. O alta colega de partid, Mirela Dobresanciuc, nu a reusit sa atraga atentia in sedintele de plen prin interventii semnificative.



A vorbit o singura data in plen, fara a face nici o propunere efectiva. Concret, acesta a vorbit o singura data precizind ca vrea sa faca parte din Autoritatea Teritoriala de Ordine Publica (ATOP), o activitate suplimentara, pentru care consilierii judeteni sint retributi in plus cu aproximativ 5 milioane lei brut. „Activitatea noastra cea mai intensa este in comisii. In plen interventiile sint mai mult de imagine", a afirmat reprezentanta PSD.



Alti doi consilierii PSD care nu au intentionat sa se afirme in sedintele de plen sint Paul Benesch si Florin Popa. Astfel, primul consilier PSD a intervenit o singura data in 2004, iar un an mai tirziu nu a reusit sa obtina decit o absenta. In 2006 a fost la fel de „activ", acumulind o absenta si o interventie in plen, iar anul acesta a reusit sa nu iasa in evidenta cu nimic.



De asemenea, colegul sau de partid, Florin Popa, a deschis gura de doua ori in 2004, in 2005 a trecut neobservat, iar in 2006 a facut o propunere pentru constituirea unei comisii. In schimb, anul acesta a absentat de doua ori.



Serban: „Ne intilnim inainte de plen si ne sfatuim"



Nici consilierii altor partide nu stau cu mult mai bine. Astfel, Maria Cabalau, consilier PD, are doar 11 interventii in cele 31 de sedinta la care a participat, si doar o singura propunere, iar aceste luari de cuvint in sedintele de plen cu greu pot fi considerate ca semnificative.



Astfel, una din interventii a constat intr-un simplu raspuns afirmativ la intrebarea presedintelui CJ daca lucreaza la Spitalul „Sf. Maria". Un alt consilier PD, George Padure, in cele 20 de sedinte la care a participat a intervenit de 4 ori si nu a avut nici o propunere.



Mai mult, multi dintre consilierii care au adunat citeva interventii in sedintele de CJ nu solicitat decit fonduri pentru comune sau introducerea pe ordinea de zi a unor cereri ale primariilor din judet. Astfel, consilierul PNL, Vasile Robu, in cele 29 de sedinte la care a participat a avut 42 de interventii si a venit cu 5 propuneri.



Concret, acesta a solicitat reabilitatrea unor drumuri, iar in 2005 a cerut ca pretul apei din mediul rural sa fie mai scazut decit cel din mediul urban. Solicitarile acestuia au fost refuzate de conducerea CJ. „Se intimpla un fenomen foarte interesant.



Alesii din PSD sint grupati in jurul lui Adrian Iurcan si Gabriel Surdu, care sint port-drapelul partidului, restul stau ascunsi dupa presedinte. Cei de la PNL, si aici se intimpla un lucru ciudat, au lasat totul la voia intimplarii. Paduraru (n.r.



Nicusor Paduraru, fost lider de grup PNL, actualul prefect interimar), care este un tip ciudat, cind e alb el vede negru, dar in calitate de consilier era totusi activ si priceput in problemele economice", a apreciat Constantin Serban, liderul consilierilor PD. Acesta a sustinut despre grupul pe care il reprezinta ca e activ, iar membrii lui se completeaza reciproc.



„Noi ne intilnim inainte de fiecare plen si ne sfatuim", a adaugat Serban. Ca lider de grup, acesta a intervenit in cele 31 de sedinte la care a participat de 205 ori si a avut 10 propuneri in plen. Acesta a solicitat infiintarea bibliotecilor scolare in comunele nou-infiintate, propunere care nu a fost analizata de conducerea CJ.



Totodata, acesta a solicitat fonduri pentru handbal si pentru rugby, iar pentru copii din zonele defavorizate, pe perioada vacantei de vara, a cerut sa fie adusi in tabara de la Ciric pe banii CJ. Proiect s-a concretizat, fiind organizate in 2005 citeva serii de copii in tabara.



Iurcan: „Mai sint si unii consilieri obositi"



Liderul grupului de consilieri PSD, Adrian Iurcan, care a avut 193 de interventii si 13 propuneri in timpul sedintelor, a precizat ca cele mai multe interventii apartin conducerii grupurilor din diferite motive. „N-as putea sa spun de ce colegii mei vorbesc mai putin.



Poate ca subiectul nu le trezeste interesul, nu are nici o legatura cu experienta lor anterioara sau poate sint multumiti cu forma proiectului. Asa este, in general, liderii de grup iau de cele mai multe ori cuvintul. Noi discutam inainte de sedinta, pentru a avea o opinie clara, iar pentru a nu prelungi sedintele.



Pentru ca totul se discuta in comisie, multi colegi nu intervin", a mentionat Iurcan. Astfel, liderul consilierilor PSD a sustinut mai multe proiecte legate de promovarea imaginii judetului si a CJ care s-au concretizat in mica masura.



Astfel, acesta a propus in mai multe rinduri crearea unui Complex Cultural Mutinational care sa gazduiasca Biblioteca Judeteana „Gh.Asachi" sau a cerut imbunatatirea site-ului intitutiei. „Nu traim in Rai sa spunem ca toti consilierii sint interesati de ce se discuta in plen. Mai sint si unii consilieri obositi, mai sint unii care nu sint documentati.



Eu, ca lider de grup, vreau sau nu vreau, trebuie sa ma documentez", a spus Iurcan.



Cele mai multe interventii in sedintele de plen le au, potrivit proceselor verbale incheiate dupa sedinta, liderii grupurilor de consilieri. Astfel, Iurcan, Serban si Paduraru conduc in topul consilierilor cu cele mai multe luari de cuvint avind aproximativ 200 de interventii. Cele mai multe interventii le detine Marius Spinu, fost membru PNL in prezent, reprezentant PLD.



„Probabil ca mie nu mi-e frica sa-mi expun parerile. Citesc documentatia relativ cu atentie. Am fost mai incomod in activitatea mea din CJ, dar cred ca am si lipsit putin la sedintele de plen si la cele din comisii", a explicat Spinu. Concret, la cele 25 de sedinte la care a participat, actualul membru al PLD a intervenit de 241 de ori, dar a avut doar 8 propuneri in plen.



Printre propunerile sale se numara si cea ca tarifele unui tomograf la Spitalul „Sf.Treime" sa nu fie mai mari de 20% fata de Casa de Asigurari, cererea sa nu a fost luata in considerare de conducerea CJ.



Chiar daca numarul interventiilor sale este destul de ridicat, ele reprezinta in cele mai multe rinduri discutii in contradictoriu cu sefii CJ, care nu s-au concretizat in hotariri ale consiliului, ci doar in modificari in modul de redactate a proiectului.



Nita, campionul glumelor involuntare



Un alt consilier cu interventii consistente este fostul lider al grupului PNL, actualul prefect interimar, Nicusor Paduraru. „Au fost destule interventii, unele s-au concretizat, altele nu. In general cind se ajungea in sedinta de CJ, subiectele erau discutate in comisile de specialitate.



In legatura cu modul in care se prezinta ceilalti consilieri nu pot eu sa comentez modalitatea in care fiecare decide sa se exprime", a precizat Paduraru.



Printre interventiile cu haz din plenul CJ se numara cele ale membrului PC, Constantin Nita. Astfel, intr-una din cele 42 de interventii ale sale, consilierul PC a propus ca directia de protectie a plantelor sa fie dotata tehnic. Solicitarea a fost luata in ris de seful CJ, intrucit directia se afla in plin proces de privatizare, nepunindu-se problema unei extinderi de activitate.



Mai mult, acesta intervine in timpul sedintei privind problema gardului de la RAJAC si precizeaza „Acolo adapostim viata oamenilor. Importanta este situatia alimentara prin resursele de apa care sint acolo si mi se pare chiar mai important decit un depozit de munitie".



Nici cei mai noi consilieri nu s-au grabit sa deschida gura in plen. Concret, consilierul PSD, Dinu Apavaloaie a fost prezent la toate sedintele, dar nu a intervenit niciodata. „Experienta nu se cistiga intr-o zi. Am citeva luni de cind sint in CJ si trebuie sa cunosc si teoria. Intii te pregatesti pentru o lectie si apoi intervii", a afirmat Apavaloaie.



Un aspect generalizat la nivelul CJ este lipsa unor proiecte de hotarire propuse de consilieri. „Cele mai multe proiecte sint inaintete de conducerea CJ. Cred ca aici este vorba si despre o lipsa a activitatii noastre. Cred ca aveti perfecta dreptate, aici nu ne prea implicam", a spus Serban.



Chiar daca potrivit legii, proiectele CJ ar trebui initiate de conducerea CJ, de consilieri sau chiar de cetateni, cele mai multe sint propuse de CJ si sustinute in plen de directorii din cadrul institutiei. „Proiectele au venit din partea CJ si noi le-am votat pe acelea considerindu-le prioritare", a precizat Darie.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















145 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by