Un urs prahovean face 11.000 de euro

de Republicanul     Republicanul
Luni, 23 aprilie 2007, 0:00


Valeriu Bolgiu, directorul AJVPS Prahova
(Foto: Republicanul)

Cati vanatori sunt in Prahova? Oficial sunt 1.100 de membri, dar legislatia nu ne permite sa avem mai mult de 1.111.



De ce nu exista o singura asociatie, la nivel national, in asa fel incat sa avem aceleasi drepturi si aici si la Calarasi, de exemplu?



Dar ea exista. Din punct de vedere al vanatorii, aveti aceleasi drepturi. Regulile sunt stabilite intre asociatii. In ceea ce priveste vanatoarea, lucrurile au devenit mai stricte in ultima perioada. Nu exista nimic reglementat in acest sens si anume faptul ca vanatorii dintr-o asociatie nu au dreptul sa vaneze in alta asociatie.



Exista, insa, niste reguli stabilite la nivelul fiecarei asociatii, in sensul ca, avand in vedere specificiul zonei respective, in ceea ce priveste cantitatea de vanat si numarul de animale care pot fi impuscate, se pot stabili niste restictii. Adica la noi la grupa nu sunt invitate aceleasi persoane decat o singura data pe an.



Pot veni, dar daca vin a doua oara trebuie sa plateasca o suma de bani. De fapt, noi traim din cotizatiile membrilor si din valorificarea vanatului. Iar participarea unui alt vanator, dintr-o alta asociatie decat a noastra, trebuie privita ca pe o activitate care sa ne aduca niste bani. Oricum, in privinta vanatorii lucrurile sunt mai clare.



Adica la vanatul mic nu se incaseaza bani si nu sunt stabilite restrictii. Problema se pune la vanatul mare, la mistret, caprior, cerb, urs, unde fiecare asociatie stabileste niste tarife suplimentare pentru ca membrii asociatiei respective sa poata vana. Si-atunci, daca din judetul nostru nu exista o solicitare pentru un urs, de exemplu, dar am solicitare din alta parte, acel vanator va plati.



Tarifele sunt identice, insa, deci nu conteaza ca persoana e vanator in Prahova sau la Galati. Vrea sa impuste ursul, tariful este acelasi. Discriminarea s-a facut, insa, in privinta pescuitului. Din aceasta cauza, noi am pierdut pescari foarte multi.

Este vanatoarea rentabila pentru dumneavoastra ca asociatie? Aveti solicitari de la vanatorii straini? Cat castigati anual?

Fiind o asociatie non-profit - si ca orice asociatie non-profit nu avem dreptul sa desfasuram activitati economice - practic avem niste surse de venituri limitate. Prima ar fi cotizatia, care trebuie sa regleze cumva veniturile. Nu putem sa ne facem un buget precis atunci cand e vorba de valorificarea vanatului cu terti - romani sau straini.



Avand in vedere aceste chestiuni, cele doua surse de venit sunt contizatiile - cam 85% din total, si vanatoarea cu strainii - inseamna cam 15%. In ultimii ani, noi, in Prahova, neavand, ca asociatie, fonduri de munte - avem numai doua care sa poata face valorificarea vanatului mare - avem aceasta predilectie pentru vanat mic - in special pasarile de pasaj.



Cel mai bun an al vanatorii cu strainii a fost 2004, inainte de gripa aviara, cand am incasat cam 50.000 de euro. Ar mai fi o a treia sursa de bani, valorificarea vanatului. Putem vinde vanatul impuscat restaurantelor, vanatorilor sau celor interesati. Dar asta nu inseamna mai mult de 200-300 de euro. De regula, valorificarea se face la vanatorii romani.



Revenind la vanatorii straini, cei mai multi sunt italieni. Ei sunt interesati in special de pasari mici. Avem, in medie, cam 200 de solicitari de vanatori pe an. Sturzii si sitarii ne-au adus cei mai multi bani anual - cam cat pentru un urs, cu cheltuieli mult mai mici. Dupa aceea au mai fost solicitari la ciocarlie, dar acum ciocarlia este protejata de lege. Cele mai putine solicitari au fost la iepuri, fazani si potarniche.

Cat plateste un strain ca sa impuste un urs in Prahova?

Tarifele pentru straini sunt stabilite de Ministerul Agriculturii. Se plateste dupa valoarea trofeului, asta insemnand blana. Daca blana, dupa punctajul Consiliului National pentru Vanatoare, are peste 50 de puncte, atunci punctul este de 5000 de euro. Daca depaseste 350 de puncte, atunci pretul pleaca de la 7000 de euro.



Dar daca sunt depasite si aceste 350 de puncte, pretul poate ajunge si la 11.000 de euro, de exemplu, pentru 520 de puncte. La cerb, de la 1.200 de euro poate sa ajunga pana la 4.000 de euro. Dar daca mai valorificam si carnea, atunci mai incasam cateva sute de euro. Deci pretul depinde de trofeu.

Aveti inscrisi vanatori-politicieni?

Da, dar ei nu prea vin la vanatoare. Sunt membri cotizanti, nu activi. Singurul care iese o data, de doua ori pe an, dar si atunci e „eveniment” e Adrian Nastase. Un vanator de renume, cu traditie in familie, este domnul doctor Ion Luchian. Dar nici dansul nu are timp, merge in special inainte de sarbatori.



Traditia spune ca de sarbatori vinatorul trebuie sa aiba pe masa o bucatica de vanat. De regula, iepure sau fazan. Mai e domnul deputat William Branza, vanator vechi si dansul. Dar nu l-am vazut la vanatoare decat o singura data.

Adrian Nastase a vanat vreodata in Prahova?

Da, de multe ori. De regula venea la pasaj, toamna. La gugustiuci si la porumbei salbatici, in zona Ceptura. A inceput sa vina imediat dupa 1990, dar dupa 2004 nu a mai fost. Dar nu a fost singurul. A fost si Teodor Melescanu, si Sergiu Celac... Zona respectiva este foarte apreciata de vinatori, iar ei veneau acolo inainte de a deveni demnitari. Nu sunt, insa, vanatorii nostri.

Cum putem scapa de ciorile de pe Bulevard?

E o problema cu ciorile. Si cu cele grive, si cu cele negre, de semanatura. Sunt considerate daunatori si noi, cat putem, le impuscam. Dar exista o problema. In localitate, noi nu avem dreptul sa folosim arma. In afara localitatii, ne trebuie un sprijin de la administratia locala. Adica un cartus costa 10.000 de lei.



Nu vrea nimeni sa piarda 10.000 de lei sa impuste niste ciori care, una peste alta, noua nu ne fac pagube foarte mari. Prin urmare, ar trebui facuta o colaborare cu autoritatile locale si noi ne oferim servicile in afara localitatii. Mai exista o varianta: combaterea cu substante toxice. Le puneam oua cu otrava. Dar au intervenit asociatiile de protectie a animalelor.

Sunt mai multi pescari decat vanatori...

Cu ei este o problema. Sunt mult mai multi pescari decat vanatori, dar ei nu sunt inscrisi la noi la asociatie. In primul rand pentru ca n-a existat o reciprocitate intre noi si asociatiile din tara. Din pacate a fost o concurenta neloiala din partea colegilor nostri de la Tulcea, Constanta, Calarasi.



Adica ii obligau pe pescari, chiar daca aveau permise la alte asociatii, sa-si faca permise si la ei. Bineinteles ca oamenii nu au vrut. Acum exista reciprocitate. Un pescar prahovean care are permis de la noi nu isi mai face un alt permis, ci plateste numai o taxa.

De ce trebuie sa existe o asociatie de pescari la Ploiesti si o alta la Campina?

Aia a fost conjunctura din anii 90-92. Exista o tendinta la nivel national care spune ca asociatiile judetene sunt niste asociatii de tip comunist, cooperatist. E o mare greseala, pentru ca aceste asociatii sunt functionale din 1918, au functionat in toate regimurile ca structura si reprezentare nationala, in toate sistemele. Asa ca nu poti sa spui ca noi suntem comunisti.



Cand au infiintat asociatia generala, in 1954, comunistii au transformat Uniunea Nationala a Vanatorilor si Pescarilor in Asociatie Generala a Vanatorilor. Aceasta a ramas in structura organizatorica de atunci. Si exista interesul foarte puternic de a se strica acest sistem.

Se poate pescui in lacul de la Paltinu? In ce conditii?

Bineinteles ca se poate pescui acolo. Lacul e administrat de Campina. Se poate pescui si in lacul de la Maneciu. Acesta din urma e administrat de Regia Nationala a Padurilor. Se plateste numai o taxa, zilnica, si se poate pescui fara probleme.

Dar se prinde ceva acolo?

Da, chiar se prinde. Avem la Maneciu cativa vanatori care sunt paznici acolo la lac. Si ne-au spus ca sunt pesti, dar acolo este un alt gen de pescuit. Trebuie sa pescuiesti pe malul lacului, nu sa te duci in mijlocul lui. Au fost la un moment dat acolo scafandrii. Si le-au spus ca sunt, in lac, niste monstri de pesti. Acolo se pescuieste foarte mult pastrav. La coada lacului si pe mal.

La ce, la musca?

Nu, la pescuit normal. Cu musca se pescuieste mai sus, pe rau.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















216 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by