Reporter: Care sunt principalele dumneavoastra obiective in calitate de sef al BCCO ?

Dragos Gheorghiu (D.G.): In primul rand doresc sa-mi concentrez activitatea spre eficientizarea activitatii unitatii. Si aici nu fac referire doar la unitatea de res?e?dinta, cea din Cluj-Napoca ci si la celelate patru unitati arondate. Practic BCCO se ocupa cu tot ceea ce inseamna activitati de combatere a criminalitatii organizate prevazute prin Legea NR. 39/2003 si Legea Nr.58/2004 care vizeza in cadrul Minsterului Public a Directiei de Criminalitate Organizata si Terorism. Adica, infractiuni savarsite de grupuri criminale organizate in sfera traficului si consumului de droguri, criminalitatii informatice, cu carduri, traficului de persoane, traficului de imigranti, macrocriminalitatii economico-financiare sau terorismului.

In momentul de fata la partea de terorism “stam bine”. Avem probleme si se vor ridica foarte multe probleme pe viitor la partea de trafic si consum de droguri, criminalitatea informatica si cu carduri, traficul de persoane si de imigranti. Pirateria informatica este una dintre problemele cu care societatea romaneasca se confrunta la momentul actual.

Totusi, acest domeniu este vizat de Inspectoratul de politie. Noi ne ocupam doar daca se demonstreaza ca este vorba de o retea infractionala clar delimitata. Aceasta conditie este esentiala pentru infractiunile date in competenta noastra. Sunt o serie de infractiuni care altfel nu se pot comite cum e de exemplu traficul de droguri.

Nu poate o singura persoana sa se apuce singur de nebun sa faca trafic de droguri. In momentul in care isi formeaza o retea de dealeri si de consumatori rezulta un grup criminal. Grup criminal organizat inseamna cel putin trei oameni, o anumita structura, o anumita vechime, o anumita ierarhie.

Rep.: De de ati ales Clujul?

D.G.: Au fost doua considerente. Pana a fi mutat in considerente de serviciu la Directia Generala de Combatere a Criminalitatii Organizate eu am lucrat ca ofiter specialist si am condus compartimentul de criminalitate informatica si cu carduri de la Centrul Zonal de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog Brasov. Cand am terminat Academia de Politie, eu am ales Ardealul.

In anul trei de facultate am fondat in cadrul Academiei impreuna cu cativa colegi Clubul de Turism Montan si Alpinism al Academiei de Politie al carui vicepresedinte am fost pana anul trecut. Din acest considerent am ales la momentul respectiv Brasovul, era inconjurat de munti, era in centrul tarii si-mi era usor sa ma deplasez oriunde in Romania.

Dupa aproximativ un an de munca la DNA, desi eu nu am lucrat pe coruptie, am lucrat pe fraude cu fonduri europene mi-am dorit sa revin la pasiunea mea, la crima orgnizata. In plus, am dorit sa raman in Ardeal. Al doilea considerent pentru care mi-am dorit sa vin la concurs este faptul ca viitoarea mea sotie este din Cluj.

Totusi, colegii mei de la DNA sau fostii mei colegi de la Directia Generala Anticoruptie nu m-au incurajat sa vin la concurs, mai mult mi s-a spus ca am cele mai mici sanse. Aveam trei contracandidati clujeni, unul dintre ei era chiar actualul meu adjunct pe linie de antidrog, Horea Oltean, aveau grade profesionale mai mari, experienta profesionala mai mare.

Eu am fost extrem de hotarat si am spus pana la urma ca e un concurs ca oricare altul. Daca sunt bun si va fi un concurs corect, echilibrat si transparent, cum a si fost, am sanse sa-mi demonstrez capacitatile. Daca nu, asta este, sa vina unul mai bun.

Rep.: Care sunt cele mai importante dosare de care v-ati ocupat in cariera?

D:G.: Au fost multe dosare solutionate, insa cele mai importante si de care sunt mandru ar fi cateva pe care le-am solutionat la Brasov. A fost un dosar pe falsificare de moneda, o grupare din Sibiu care a falsificat si pus in circulatie pe raza a patru judete bancnote de 100.000 lei vechi. Al doilea caz in ordine cronologica a fost primul caz de criminalitate informatica din Brasov.

Au fost aproximativ 38 de parti vatamate de prin toate judetele tarii inselati pe site-uri de licitatii romanesti. Acel dosar a fost extrem de dificil, am muncit aproape un an la el. A fost extrem de dificil de adunat toate partile vatamate. Paguba la momentul respectiv era de aproximativ 10.000 de euro, dar foarte important era numarul mare de parti vatamate si faptul ca erau din toata tara.

Ei postau niste anunturi false si folosind niste metode ingenioase pentru a nu se ajunge la ei, incasau banii in niste conturi faceau transferul printr-un serviciu de e-banking in alte conturi practic pana li se pierdea urma. Numai au facut niste greseli si pana la urma i-am prins. La momentul acela trei oameni au fost arestati.

Apoi la Directia Generala de Combatere a Criminalitatii Organizate eu am lucrat in cadrul Oficiului national central pentru combaterea falsului de moneda infractiuni cu carduri si cecuri de calatorie unde am coordonat compartimentul de infractiuni cu carduri. Cel mai interesant caz pe care l-am instrumentat aici a fost cel cu bancomatul fals.

Practic, in 2005 o grupare formata din doi frati din Constanta si ceva prieteni de-ai lor au gandit un bancomat fals, aveau studii de specialitate, unul dintre ei treminase mecatronica, sau ceva de genul. Aveau un soft adecvat, o carcasa originala de bancomat importata dintr-o tara asiatica.

L-au montat intr-o scara de bloc in vecinatatea Sectiei 8 Politie si in vecinatatea postului de televiziune Pro Tv. Acel bancomat a functionat aproximativ o luna si in acel timp au reusit sa prejudicieze cateva sute de persoane, o mare parte a angajatilor respectivului post de televiziune si aproape toti politisii de la Sectia 8.

Partile vatamate introduceau cardul, pe bancomat aparea un mesaj ca aparatul este defect. La introducerea cardului, fanta avea un dispozitiv care copia banda magnetica a cardului, iar tastatura bancomatului era facuta de asa maniera incat sa inregistreze codul PIN al cardului.

Informatiile astfel obtinute erau reincodate pe carduri blank cu care ulterior faceau extrageri de numerar de la bancomatele autentice. Prejudiciul a fost de aproximativ 10.000 euro recuperat in intregime. Practic n-au apucat sa-i cheltuie.

Rep.: Exista lucruri de care nu sunteti multiumit in activitatea noilor dumneavoastra subordonati?

D.G.: Am identificat si neajunsuri, sau probleme unde am inceput demersul de a le pune pe fagasul normal. Pe de o parte raportat la problemele alarmante pe care le avem pe anumite linii de munca am gandit si se impune o eficientizare a activitatii de munca. Am identificat o serie de aspecte privind cooperarea cu celelate structuri cu care Politia Romana relationeaza.

In aceasta directie am avut contacte cu majoritatea reprezentantilor acestor institutii in vederea stabilirii unei colaborari cat mai eficiente in l?i?mitele competentelor. Am observat o anumita repulsie reciproca vis-a-vis de presa cat si din partea presei. In sensul acesta am incercat sa impun o transparenta si o cooperare eficienta cu presa, la fel in limitele competentelor.

In ideea ca cetatenii sa fie informati corect si pe de alta parte de a se spulbera o anumita imagine sau suspiciuni care planau atat asupra brigazii cat si asupra unor lucratori de aici sau asupra eficientei acestei unitati.

Rep.: Ce exigente aveti raportat la subordonatii dumneavoastra? Care sunt primele calitati pe care trebuie sa le indeplineasca si care sunt greselile pe care nu le tolerati sub nicio forma?

D.G.: In primul rand le-am explicat din prima zi ca sunt adeptul profesionalismului, adica imi doresc ca in unitatea aceasta sa existe ofiteri si agenti de politie de elita. Le-am explicat ca pentru mine structurile teritoriale de combatere a criminalitatii organizate sunt unitati de elita ale Politiei Romane.

Imi doresc ca in aceste unitati sa lucreze oameni de elita care sa aiba pe langa profesionalism si o pasiune pentru munca aceasta nu sa vina la munca doar de dragul de a veni la munca. Ofiterii de la BCCO trebuie sa aiba o loialitate incontestata pentru institutie si spirit de echipa. Aici nu se poate lucra decat in echipa.

Sunt formatiuni in cadrul Politiei Romane unde se poate lucra si individual, dar aici nu se poate lucra decat in echipa pentru ca infractorii lucreaza la fel in echipa. O alta do?rinta a mea raportata la tot colectivul e eliminarea oricarei umbre sau suspiciuni de coruptie care au fost puternic mediatizate raportat la cei trei lucratori.

Din pacate nu sta in sarcina mea sa rezolv aceste pr?o?bleme judiciare. Insa le-am spus ca in cazul in care voi constata ca punctual lucratorii din brigada nu respecta legea indiferent ca e vorba de reguli de circulatie si nu se aflau in misiuni sau ca este vorba despre fapte de coruptie sau abuzuri in e?xercitarea profesiei voi dispune masuri in consecinta.

Le-am explicat ca pentru mine un ofiter de elita trebuie sa fie un exemplu. Exista situatii in care sa zicem se impune o trecere pe rosu, dar acele situatii se impun doar in misiuile pe care acestia le au.

Rep.: Care este activitatea pe care o desfasurati in calitate de sef al BCCO Cluj-Napoca?

D.G.: Fisa postului pentru mine este extrem de ampla si prevede atributii manageriale pe toate domeniile din competenta. In primul rand stabilesc prioritatile unitatii prin planul managerial elaborat. Stabilesc si urmaresc executarea activitatilor BCCO. In al doilea rand urmaresc ca angajatii pe care-i am in comanda sa-si dirijeze comparimentele.

De asemenea urmaresc ca sefii compartimentelor pe care-i am in subordine sa-si dirijeze corect lucratorii pentru a executa in conditii de performanta activitatile. Mai mult, controlez si evaluez activitatea fiecarui lucrator din cadrul BCCO Cluj-Napoca si a serviciilor teritoriale.