Fermierii clujeni sunt nepregatiti in fata unei eventuale secete. Cu instalatii de irigare aproape inexistente, cu un singur tun cu apa si cu doar cateva antene de ploaie, fermierii clujeni risca sa-si compromita culturile aproape total in lipsa de precipitatii.

Singurul sistem de irigatii din judet, cel din zona localitatilor Moldovenesti - Badeni - Bogata, nu poate fi folosit. Image

“Nu suntem pregatiti sa facem fata secetei”, recunoaste Istvan Adam, administratorul fermei Ritac SRL, care cultiva 220 de hectare de teren. Adam a achizitionat 17 tevi de irigatie cu aspersoare, dar nu le poate folosi fara pompe de apa, care nu exista in tot judetul.

“Fara irigatii suntem morti”, spune si presedintele Asociatiei Utilizatorilor de Apa (AUA) din regiunea comunei Mihai Viteazu, Emil Turdeanu. Asociatia, dupa ce ca e “semi-moarta” potrivit lui Turdeanu, mai numara o mana de membri. In plus, in patrimoniul organizatiei nu se gaseste niciun fel de utilaj de irigare.

Fara pompe de irigat

Pompele care sa conduca apa in aspersoare si in tevile de irigatii au fost demontate din cauza ca sunt “energofage si nu pot fi folosite”, potrivit lui Adam. O pompa noua costa cel putin 80.000 de euro. “S-a furat, au devastat tot. Am avut 16 procese cu infractori, unii sunt inchisi, altii au facut recurs la Curtea Suprema de Justitie si ne tot poarta”, spune Turdeanu.

El a trebuit sa-si cumpere singurul tun cu apa din judet, cu care poate iriga pana la 3.5 hectare de teren, dar pe care il tine nefolosit. “Cum sa-l folosesc cand nu am apa pe canalul de irigatii?”, se intreaba Turdeanu.

Tunul cu apa, care are are o raza de acoperire de pana la 50 de metri, sta inchis in garajul Agroturdean de la Badeni (comuna Mihai Viteazu), unde rugineste de trei ani. “L-am mai folosit inainte, dar de trei ani n-a fost nevoie”, spune Marius Puca, mecanic, rotind tunul de apa pe care un paianjen si-a tesut deja o panza.

Responsabila de alimentarea cu apa a canalelor de irigatii din zona Turda - Mihai Viteazu este Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare, care furnizeaza apa numai pe baza de contract. Directorul Idisor Ratiu nu a raspuns la telefon, in ciuda insistentelor.

Cu tunul si cu antenele de ploaie, Turdeanu poate iriga zilnic doar 7 hectare din totalul de 250, pe care cultiva cartofi, soia, grau si sfecla. Productia de cartofi ajunge la StarFoods SA si la lantul de magazine Kaufland si Metro. Cat priveste productia de grau, aceasta ajunge, ca la majoritatea producatorilor clujeni, la moara Loulis Targu Mures.

Asteapta ploaia

AUA are 18 membri, dar potrivit sefului Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Cluj, Iuliu Suatean, mai multi fermieri din zona comunei Mihai Viteazu vor sa beneficieze de instalatiile cvasi-inexistente ale asociatiei. “Cand e vorba sa plateasca n-o fac, dar cand e seceta si au nevoie de apa o iau”, spune Suatean.

Pana atunci, culturile din Cluj se compromit constant. Culturile Ritac SRL sunt compromise deja in proportie de 30%, estimeaza Adam, iar situatia e mai critica in restul judetului, unde nu exista sisteme de irigatii. “Asteptam ploaia. Imaginati-va ca nu avem ce face. Avem contracte ferme pentru culturi, atat cate vor fi, daca vor fi”, spune Istvan Adam.

Graul, aproape compromis

“Doar in zona Turda - Mihai Viteazu sunt sisteme de irigatii. Ce pot face fermierii din celelalte zone e sa se roage la Doamne-Doamne sa ploua”, spune seful DADR. Un raport al Directiei Agricole trimis saptamana trecuta ministerului de resort arata ca aproape toate culturile din judet au fost calamitate de seceta.

Exceptia o fac legumele de camp, unde “doar” o treime din culturi au fost calamitate. In rest, absolut toate culturile din Cluj au fost afectate de lipsa de precipitatii. Cea mai ingrijoratoare situatie e inregistrata la culturile de grau si secara, unde din totalul de 17.300 de hectare insamantate, o suprafata de 1.000 de hectare e afectata peste 70%.