Presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, consilier al premierului pe probleme de siguranta nationala, Marius Oprea (foto) considera ca, in continuare, accesul la arhivele fostei Securitati este extrem de dificil. In opinia sa, condamnarea comunismului nu a produs, inca, nici un fel de efecte, fostii securisti bucurandu-se de pensii mari, spre deosebire de victimele lor.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care il conduceti, a depus o sesizare penala la Parchetul Militar impotriva a 210 fosti comandanti de inchisori comuniste, acuzati de genocid.

Si ofiteri politici, loctiitori la comanda.

Nu ati vrut sa le faceti publice numele. Au aparut, in presa, doar sapte dintre ei. Care este motivul?

Si acele sapte nume au aparut cu cateva informatii destul de vagi. Noi vrem ca o ancheta penala sa isi spuna cuvantul. Apoi, cercetatorii institutului lucreaza fiind acreditati de acel Oficiu privind datele cu caracter personal. in al treilea rand, si nu ultimul ca importanta, sunt date care sunt considerate in continuare clasificate in aceste dosare.

De ce?

Pentru ca sunt secrete de stat. Asa scrie pe ele. Multi dintre ei s-au pensionat dupa 1989, iar unii dintre ei nu au lucrat numai la penitenciare, sunt cazuri in care au lucrat pentru servicii.

Va incurca treaba aceasta?

Ne incurca, dar trebuie sa respectam legile. Nu putem fi chiar noi cei care incalca legile, mai ales ca, pe astfel de mici chichite de nerespectare a prevederilor legale, orice avocat poate sa desfiinteze orice actiune penala.

Din primul lot de 210 presupusi tortionari, cati au legatura cu Clujul, cati au lucrat aici?

Multicei, pentru ca in zona Clujului au fost penitenciare serioase: Gherla, Aiud.

Sunt toti in viata, cei 210?

Da, cel putin din datele pe care le avem noi, cat si cum am putut noi controla la Evidenta populatiei. Ne-am straduit sa evitam sa fim in situatia ridicola de a chema in judecata oameni morti.

Accesul la arhive: Extrem de greu.

Daca am fi avut un acces la arhive, asa cum am avut in aceasta situatie speciala la Arhiva Nationala a Administratiei Penitenciarelor, care gazduieste arhiva fostei Directii Generale a Penitenciarelor, lucrurile ar fi mers mult mai bine, si pana acum nu ar fi fost trimisi in judecata doar 210 comandanti de penitenciare sau ofiteri politici, ci, presupun, de cel putin zece ori mai multi ofiteri de securitate.

Dar accesul la un dosar de cadre al unui ofiter de securitate este protejat si acum, ca fiind un secret de stat de deosebita importanta, de serviciile de informatii. Nici macar CNSAS nu are acces. Ce s-a intamplat, de fapt? Dupa 1989, comunistii au avut grija sa isi ascunda cat mai bine urmele.

Si atunci, arhivele Partidului Comunist au fost impartite, aruncate in custodia diverselor institutii din Romania. La Revolutie Armata a luat arhiva PCR sub pretextul ca trebuie protejata, de ochi curiosi, pentru ca, acolo, in arhiva CC al PCR, ce gaseai? Gaseai dosare de cadre ale celor care, la momentul respectiv, dadusera o lovitura de stat Revolutiei.

Cine avea interesul, politic ori de alta natura, ca arhivele PCR sa fie facute publice, atata vreme cat decizia politica in Romania a fost, pana de curand, si inca mai este, intr-o mare masura, sub controlul fostelor elite comunisto-securiste?

Cine va blocheaza, concret, accesul la aceste arhive?

Legi si oameni si lipsa vointei politice.

Care sunt oamenii?

La momentul de fata, pot sa va dau exemple clare in acest sens. Inclusiv daca se fac anchete penale si daca se solicita de catre instantele de judecata sau de procurori, la SRI, de pilda, despre un ofiter de securitate si activitatea lui, raspunsul invariabil este ca aceste date sunt protejate 40 de ani de la data intrarii in vigoare a Legii privind organizarea si functionarea SRI.

’91 plus 40, hai sa socotim. Si oricand au justificari in baza legii lor sa nu dea accces la aceste informatii. in aceasta lege este un articol care spune ca directorul SRI poate da aprobare pentru consultarea oricarui dosar din arhiva fostei Securitati.

Nu stiu ca pana acum sa se fi dat asemenea aprobari, cu exceptia lui Virgil Magureanu care, culmea, a dat acces unor cercetatori - m-am numarat si eu printre ei - la o parte din arhivele fostei Securitati, care priveau cazuri celebre.

Asa au ajuns in presa si in carti toata documentatia privind rezistenta in munti sau cazul Patrascanu sau alte astfel de actiuni de notorietate ale Securitatii ampotriva opozantilor anti-comunisti.

George Maior, actualul director, nu va da acces?

Nici nu am indraznit sa-i cerem, pentru ca Maior ne va trimite la CNSAS. La CNSAS, din nefericire, procedurile sunt extrem de dificile. Acolo, sunt o seama de oameni in acel colegiu care tind sa blocheze accesul cercetatorilor si al presei la dosare.

Ne dati exemple?

Corneliu Turianu, de pilda, care este reprezentantul PD acolo, si in legatura cu care stiti ca s-au facut mari presiuni, inclusiv de catre presedintele Basescu, pentru a ajunge la conducerea CNSAS, si numai dupa ce s-a facut acel lant viu au renuntat PD si presedintele Basescu la acea idee.

Si dupa ce ne-am adus aminte despre Turianu, care scria despre reeducarea prin munca...

Toata aceasta problema care a dus si duce la blocarea CNSAS, cea cu sintagma de “politie politica”, a fost introdusa in lege de catre fostul Parlament al Romaniei din vremea CDR, de catre dl Turianu. El a facut ca CNSAS sa functioneze cum functioneaza, adica mai mult nu.

Recent, la restructurarea guvernamentala, lumea, aici, in Ardeal, se intreba de ce Guvernul “s-a mutat” la Iasi. in calitate de consilier al premierului ce l-ati sfatuit in momentul in care a luat aceasta decizie?

Nu am participat la o luare a deciziei in acest sens. in ceea ce ma priveste, ca un comentariu strict personal, pentru ca nu am eu vreo putere de decizie intr-un fel sau altul, nu am fost tocmai incantat de anumite persoane care au fost numite. insa acestea sunt rezerve de natura personala, dar, repet, competentele mele sunt pe alta zona.

Expertiza mea este cea in zona securitatii nationale, arhive. Nu m-a intrebat premierul pe mine cand a luat decizia restructurarii.

Ne dati si niste nume?

Nu. Sunt si eu roman si si mie unul imi place mai mult si altul mai putin.

Ati participat la raportul in urma caruia presedintele a condamnat comunismul.

Basescu a condamnat comunismul ca regim ilegitim si criminal. Bun, si de aici incolo, ce urmeaza? in continuare un detinut politic primeste 100 de lei pe luna indemnizatie pentru fiecare an de puscarie politica, iar un securist are o pensie de 1.000 de euro.

Daca era vorba de o condamnare de facto, atunci ar fi trebuit ca presedintele sa dea un decret, cel putin in cazul unor ofiteri cu grad inalt din fosta Securitate, sa nu mai primeasca pensie militara. Suntem in situatia in care CNSAS are o lista de 300 de ofiteri de securitate dovediti ca au facut politie politica si le platim in continuare pensie.

O batrana care a lucrat la colectiv toata viata are o pensie de 200 de lei, iar cel certificat ca a facut ce a facut, sa aiba o pensie uriasa. Eu nu spun sa le iei pensia de tot, dar le dai exact pensie pentru vechime in munca in calitate de muncitor necalificat. E ca si cum tu, statul roman, dupa ce ai condamnat comunismul, recunosti ca meseria de tortionar este una onorabila.

O fi mare luptator domnul Basescu, impotriva comunismului, dar acum vreau si rezultate. Numai sa spui ca ai condamnat comunismul si sa te impaunezi cu asta si in continuare sa traim in aceeasi complicitate in care tortionarii scuipa in capul victimelor, nu e firesc. Daca in decembrie presedintele Basescu a condamnat comunismul, in ianuarie trebuia sa dea un decret sa-i degradeze pe ofiterii aceia.

Cati o sa urmeze?

S-au mai aprobat zece posturi la institut. Acum o sa am 35 de oameni. Nu este mult, ganditi-va cat are CNSAS-ul si cat a facut CNSAS si cat am facut noi in mai putin de un an de cand functionam. Am preferat sa iau tineri absolventi. Sunt pasionati. I-am dus chiar sa sape morti, la gropile comune, unde sunt cei executati de Securitate, in investigatiile pe care le facem.

I-am dus pe baieti si pe fete la lopata si la spaclu, coordonati de un arheolog profesionist, de aici, de la Cluj, si acum acesti tineri mai au ceva: au pipait victima. Acum au si o motivatie altfel decit cea pur intelectualista.