Institutia muzeala din Alba Iulia este singura care are ocazia sa prezinte de doua ori aceste “vedete”, restul pieselor prezentate fiind diferite de cele care au insotit bratarile in expozitia din luna februarie.

De aceasta data sint prezentate mult mai multe tezaure monetare, cele mai multe din argint, dar si din aur.

Potrivit directorului muzeului albaiulian, Gabriel Rustoiu, prima expozitie a incercat sa arate, in primul rind, munca anchetatorilor care au reusit sa readuca in patrimoniul national aceste piese de o valoare inestimabila, in timp ce actuala expozitie vrea sa arate atitudinea fata de patrimoniu, plecind de la vremea in care acesta nu era considerat important, pina in prezent cind se desfasoara operatiuni complexe pentru recuperarea obiectelor de patrimoniu.

Ca exemplu a ceea ce se intimpla pina acum, Gabriel Rustoiu a vorbit despre un tezaur de monede din aur de secol XIX, descoperit in 1992 si care in loc sa fie oferit unui muzeu, oricare ar fi fost acesta, a fost dat unei banci pentru a fi topit.

Noi obiecte recuperate

Sansa de a prezenta pentru a doua oara bratarile dacice la Alba Iulia a aparut ca urmare a organizarii in municipiu a unui simpozion international dedicat traficului cu obiecte de patrimoniu in Europa Centrala si de Sud-Est. La acesta participa specialisti din 14 tari - pe linga Romania - dar si din partea Europol si UNESCO.

Simpozionul dureaza trei zile, prima zi a dezbaterilor fiind dedicata aproape exclusiv bratarilor dacice. Procurorul general adjunct al Parchetului de pe linga Curtea de Apel Alba, Augustin Lazar, a prezentat si in fata invitatilor de peste hotare enorma munca de recuperare a bratarilor, dar si a altor obiecte de patrimoniu extrem de valoroase.

Dealtfel, chestorul Dan Fatuloiu, inspectorul general al Politiei Romane, a dezvaluit ca, in prezent, se poarta discutii cu autoritatile din mai multe state europene si se desfasoara procedurile judiciare specifice in astfel de cazuri pentru recuperarea mai multor piese de tezaur monetar, podoabe, dar si alte obiecte.

La inaugurarea expositiei, procurorul Augustin Lazar a aratat ca, in ultimele doua saptamini, au fost recuperate noi piese foarte vechi, care au fost evaluate la 15.000-20.000 euro si care sint depozitate la muzeul din Cluj-Napoca. El nu a oferit insa alte detalii despre ce tip de piese este vorba.

Cum faceau dacii bratari?

Una dintre cele mai interesante prezentari din cadrul simpozionului - pe parcursul careia nimeni nu a parasit sala - a fost facuta de expertul Ernest Oberlander Tirnoveanu de la Muzeul National de Istorie al Romaniei. Acesta a prezentat toate etapele expertizarii bratarilor dacice, oferind inclusiv indicii despre modul in care acestea au fost facute.

Din concluziile sale si ale echipei alaturi de care a lucrat reise ca pentru fabricarea bratarilor s-a folosit o tehnica primara, “baterea la rece”.

Practic totul pornea de la un lingou de aur obtinut - aveau sa stabileasca expertii - din aur aluvionar din zona Bistra si, posibil, de pe Valea Ariesului, care era batut dupa o tehnica ce nu se mai pastreaza in Europa sub aceasta forma, ci doar in comunitati ca-re au avut mai putin acces la civilizatie, cum ar fi in Africa.

Aurul era modelat cu ciocane din lemn. Puteau fi folosite si ciocane din metal, dar acoperite cu piele, pentru ca nicaieri pe bratari nu se vad urme ca ar fi fost lovite cu obiecte metalice. Dupa ce se obtinea forma primara dorita se folosea o nicovala tot din lemn, in final fiind modelate pe un cilindru din lemn. Operatiunea a fost, cu sigurata, una de migala si de durata.

Expertul a aratat in detaliu cum era “ascuns” excesul de material si imbinarile care demonstreaza tehnica folosita. Ca o curiozitate, el a aratat ca, vazute de aproape, spirele bratarilor nu sint circulare, ci poliedrice.

Apoi se realiza incrustarea formelor decorative cu instrumente specifice, din bronz, pentru ca in final sa fie facute gravurile, cu daltite din fier calit.

“Tehnica era primitiva, arhaica, dar extrem de raspindita in spatiul dacic intre secolele IV i. Hr. - I i. Hr. Cu certitudine, cei care le-au facut erau extrem de priceputi. Abilitatea de a modela la rece bratarile arata o mare indeminare, dar si experienta”, a aratat Ernest Oberlander Tirnoveanu.

Acesta a mai subliniat si faptul ca bratarile nu aveau cum sa fie falsificate, din cauza tehnicii folosite, a materialului din ele, dar si din punctul de vedere al motivelor de pe ele, care prezinta similitudini cu o bratara aflata in Austria si cu una aflata in Romania, dar care nu a fost niciodata expusa.

El crede ca un falsificator ar trebui sa fie un geniu sa poata realiza astfel de bratari dupa fotografii, dar i-ar fi imposibil sa falsifice ceva ce nu a vazut niciodata.

Vechime demonstrata

Expertul a mai demonstrat si faptul ca bratarile au stat foarte mult in pamint, aratind ca toate cele cinci bratari sint acoperite cu o patina fina similara, de culoare bej-maronie translucida, cu pete rosiatice si negre.

Analizele au aratat ca substantele din aceasta patina sint carbonati de calciu, sulfati de calciu, saruri de bariu, iar petele erau oxizi de fier (cele rosiatice) si oxizi de titan (cele negre).

Acest lucru demonstreaza faptul ca bratarile au stat in sol foarte mult timp, deoarece dupa spusele expertului Ernest Oberlander Tirnoveanu, aurul nu prinde patina nici dupa zeci de ani de stat in sol sau chiar in medii mult mai agresive. Cea de-a treia analiza a aratat ca aurul bratarilor dacice expuse acum la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia contine si argint, cupru, staniu si stibiu.

Pe baza acestor elemnte s-a stabilit ca aurul este aluvionar si nu din mina si ca provine din zona Bistra, posibil si de pe Valea Ariesului sau de pe Valea Pianului.