Recent, mai multe institutii si asociatii care reprezinta comunitatea maghiara din Maramures au demarat o campanie care are drept scop relansarea invatamantului cu predare in limba maghiara. Numai ca, printre argumentele folosite pe post de „momeala” se afla informatii trunchiate, exagerate si, bineinteles, banii.

Daca o familie maghiara isi inscrie copilul la o scoala romaneasca este pusa in pericol armonia familiei si pot aparea tensiuni. Cei care si-au insusit cunostintele in limba maghiara s-au realizat mult mai bine.

Liceul Nemeth Laszlo a avut cel mai bun procent de promovabilitate in raport cu alte licee baimarene si concureaza la rezultate cu Colegiile Nationale Mihai Eminescu, Vasile Lucaciu si Gheorghe Sincai.

Sunt doar cateva din argumentele folosite intr-o campanie care are drept scop relansarea invatamantului in limba maghiara, denumita sugestiv „Programul pentru scolile maghiare si copiii maghiari”.

Programul e sustinut de Inspectoratul Scolar Judetean Maramures (ISJMM), UCM si UDMR Maramures, Fundatia „Nemeth Laszlo”, filiala baimareana a Uniunii „Rakoczi”, Casa Maghiara Teleki si, bineinteles, Liceul „Nemeth Laszlo”.

De altfel, si cei mai multi dintre initiatorii programului sunt profesori la acest liceu: Beata Balint, profesor de limba maghiara, Kristina Lengyel, profesor de filozofie, Zoltan Nagy, profesor de istorie, Zsolt Pinter, redactor sef nagybanya.ro si Zsolt Varga, profesor de istorie.

„Baiul” nu il reprezinta insa nici campania in sine si nici scopul programului, ci metoda prin care se incearca atragerea elvilor catre unitatile de invatamant cu predare in limba maghiara. O metoda nu tocmai corecta, care foloseste informatii trunchiate si chiar „fardate”. Dar mai bine detailam.

Lauda si „cosmetizarea”

Recent, intr-un cotidian maghiar, a aparut un articol in care sunt prezentate „argumentele care sustin inscrierea la scoala maghiara”. Pe langa argumente logice si de necontestat, sunt prezentate insa si chestiuni care pot genera controverse sau chiar dezinformari.

Concret, se arata ca „in situatia in care o familie maghiara isi inscrie copilul la scoala romaneasca exista pericolul ca acest elev sa fie influentat din punct de vedere spiritual, astfel incat in familie sa se ajunga la stari tensionate, punand in pericol armonia din familie.

(...) Evaluarile efectuate pana acum dovedesc ca cei care si-au insusit cunostintele in limba maghiara s-au realizat mult mai bine. Cel care frecventeaza scoala maghiara cunoaste limba maghiara la nivel superior, se simte ca acasa pe intreg teritoriul Bazinului Carpatic (de parca limba maghiara ar fi limba oficiala in Bazinul Carpatic, n.red).”

Mai mult, in fisa de prezentare a Liceului „Nemeth Laszlo” este dezbatut pe larg „capitolul” comparatie cu alte institutii de invatamant.

Plecand de la afirmatia, reala de altfel, ca „Nemeth Laszlo” este centrul invatamantului pentru maghiarii din zona, se trece la comentarii exagerate precum „liceul ocupa un loc important si concureaza la rezultatele obtinute la olimpiade si mediile de absolvire cu Colegiile Nationale Gheorghe Sincai, Mihai Eminescu si Vasile Lucaciu”, adica institutii de invatamant cu un

prestigiu de necontestat, demonstrat si de numarul mare de premianti la olimpiade nationale si internationale.

Tot in fisa de prezentare se reliefeaza ca „in anul 2007 absolventii Liceului Nemeth Laszlo au avut cel mai bun procent de promovabilitate raportat la celelalte licee din Baia Mare.” Numai ca, afirmatia e contrazisa de o alta macheta in care se arata ca: „din punct de vedere al promovabilitatii in randul absolventilor suntem pe locul doi/trei in oras”.

Tot pentru a demonstra prestigiul liceului, se arata ca „procentul de promovare la facultate este de 95-100%, iar cel mai mic rezultat la concursul de obtinere a adeverintei de informatica a fost nota 9”.

Dar se pare ca procentul de promovare a fost calculat in functie de numarul tinerilor care au dat examen la facultate, nu in functie de cel al absolventilor, iar „celebra” adeverinta de informatica este doar o diploma obtinuta in urma unui test sumar, administrat de profesorul din scoala respectiva.

Bani, pe ungureste

Intr-o alta macheta de prezentare, in care sunt reliefate rezultatele elevilor care studiaza la sectia maghiara de la Scola generala nr. 1 din Baia Sprie, se afirma ca: „in cele mai multe cazuri elevii maghiari ii devanseaza pe cei care studiaza la sectia romana”.

Pentru a demonstra aceste afirmatii, sunt enumerate o serie de premii „nationale si internationale” pe care le-au primit elevii de la aceasta scoala, fara a sublinia insa ca este vorba de concursuri tematice organizate intre scolile maghiare: Concurs de scriere corecta „Simonyi Zsigmond”, Concurs de recitari „Adi Endre” din Partium (Oradea), Concurs de

informatica „Bolyai Farkas” (Targu Mures), Concurs de limba romana „Korosi Csoma Sandor”.

Si Sandu Pocol, inspector general ISJMM, a confirmat ca: „aproape toate colaborarile le au cu scoli din Ungaria si Lovely Klara si Nemeth Laszlo”.

In schimb, aproape jumatate din argumentele publicate de cotidianul maghiar se refera la bani si facilitati materiale. Se aminteste de ajutoarele sosite „sistematic” din Ungaria pentru liceu, de legea sponsorizarii adoptata de Parlamentul ungar, de fundatia „Scoala” infiintata de UDMR si de programul „Bursa Teleki”.

Mai mult, se face referire si la deschiderea unor „facilitati pe piata muncii din Ungaria”, de parca Ministerul Educatiei din Romania pregateste elevi pentru a-i „exporta”.

„Nici vorba!”

Mentionam inca o data ca nu contestam necesitatea sustinerii invatamantului cu predare in limba materna, insa astfel de date pot genera confuzie atat in randul parintilor, cat si al elevilor. De altfel, si unii dintre etnicii maghiari au contrazis o parte din aceste afirmatii.

Lia Bognovschi spune ca: „am urmat cursurile in limba romana pentru ca nu mi s-a parut rentabil nici mie, nici mamei mele, pentru ca din clasa a IV trebuia sa merg in Baia Mare daca vroiam sa continui cursurile in limba maghiara. Am terminat si facultatea de farmacie, dar tot in limba romana. N-am avut nicio stare tensionata in familie pentru ca am urmat cursuri in romana.

Nici vorba! Atata ca mi-a fost greu la inceput pentru ca nu stiam sa vorbesc prea bine romaneste. Habar n-am daca li se deschide piata muncii din Ungaria, dar eu am serviciu aici. Daca m-ar fi motivat bursele ce se dau de catre maghiari? Nu. Si pe sora mea a dat-o tot la invatamant romanesc, si ea a terminat dupa liceu un colegiu de informatica.

Nu, eu n-am avut niciodata impresia ca mi-am pierdut identitatea de maghiar pentru ca am facut studii in romana.”

Si Helga Gircsis a declarat ca: „am facut clasele a 5 si a 6 a la sectie romana si apoi dintr-a saptea, dupa ce s-a deschis Nemeth Laszlo, m-am dus acolo pana in clasa a 12-a. Acum sunt la facultate in romana pentru ca altfel trebuia sa merg ori in Cluj ori in Mures. Studiez Istorie-Geografie in romana. Tensiuni? Nu, eu n-am avut probleme in familie.

Sigur ca ma pot realiza si cu studii in limba romana. Nu am avut niciodata sentimentul ca-mi pierd identitatea nationala.”

„Tacuta” lui Nagy Zoltan

Am incercat sa luam legatura si cu Nagy Zoltan, unul dintre initiatorii „de frunce” ai programului, care este printre altele seful catedrei de istorie de la Liceul „Nemeth Laszlo” si seful filialei Baia Mare a Uniunii Pedagogilor maghiari. Adica, poate cel mai avizat in a da relatii despre aceasta campanie. Numai ca, acesta nu s-a obosit sa raspunda la mobil.

Am incercat sa-l contactam si la Liceul Nemeth Laszlo, dar nici aici nu a putut fi gasit. In schimb, am primit un alt numar de telefon, la care nu a raspuns insa Nagy, ci o persoana care ne-a explicat ca acesta este plecat in Ungaria.

Oricum, Nagy nu este la prima „tacuta” mai mult sau mai putin justificata. Va reamintim ca acesta a refuzat sa vorbeasca cu presa si la manifestarile dedicate zilei de 15 martie, desi, si atunci se afla in „prima linie a manifestarilor”. Probabil, Nagy crede ca e suficient sa „orchestreze” anumite actiuni, fara sa-si asume si efectele lor.