Miza Comcereal

de Ioana Lucacel, Nicolae Teremtus     Gazeta de Maramures
Marţi, 10 iulie 2007, 0:00


Cinci plangeri penale, peste 100 de procese, neintelegeri, divizari, dizolvari, tentative de reunificare, ite incurcate. Pe scurt, coordonatele scandalului care are in prim plan Comcereal SA, pe vremuri o societate de frunte pentru agricultura judetului, astazi o societate care inchiriaza spatii.

Miza disputelor o reprezinta tocmai terenul de sub aceste cladiri, situate intr-o zona de aur a Baii Mari, vizavi de fosta fabrica de textile Maratex.

In primii ani de dupa revolutie, sectorul de depozitare a cerealelor era reprezentat, prin traditie, de Romcereal, o intreprindere care a mostenit fosta intreprindere de stat. „Noua” societate a fost infiintata in ianuarie 1991.

„Nasterea” regiei autonome fiind parafata printr-un act normativ care stipula ca patrimoniul Romcereal este de 12.780.191 mii lei, reprezentand activul si pasivul preluat de la Directia generala economica pentru achizitionarea produselor agricole si o serie de unitati economice, printre care si Intreprinderea de contractare, achizitionare si pastrare a produselor agricole Maramures.

Numai ca, cinci ani mai tarziu, intra in vigoare un alt act normativ si regia autonoma este reorganizata si se divizeaza in mai multe Comcereal-uri si Cerealcom-uri, societati cu capital majoritar de stat, detinut intr-un procent de 70% de Fondul Proprietatii de Stat si 30% de Fondul Proprietatii Private.

Asa a fost infiintata in 1996 si societatea Comcereal SA Maramures, cu sediul pe Bulevardul Bucuresti din Baia Mare, vizavi de Maratex. Societatea avea mai multe subunitati in Sighetu Marmatiei, Seini, Satulung, Targu Lapus si Ulmeni. Acum, din patrimoniul urias al Comcereal SA, au mai ramas spatiile din Baia Mare si cele din Seini.

Iar domeniul de activitate al societatii nu mai are nicio treaba cu agricultura. Potrivit ultimului bilant disponibil pe site-ul Ministeului Economiei si Finantelor, domeniul de activitate al Comcereal este... „inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare”.

Cum s-a ajuns aici? Primele depozite din Baia Mare Tot in primii ani de dupa revolutie, Comcereal SA Maramures a fost inclusa de guvern pe lista societatilor care s-au privatizat potrivit Legii nr.55/1995, celebrul program de privatizare in masa, care a transformat romanii intr-un popor de actionari.

Dar „cuponarii” detineau un procent mic de actiuni, „grosul” fiind impartit intre SIF Banat Crisana si Fondul Proprietatii de Stat (FPS). Ulterior, SIF-ul a cumparat si partea FPS-ului, devenind actionar majoritar. Apoi, regulile jocului au inceput sa se schimbe. Comcereal SA se ocupa tot mai putin de agricultura si adunase datorii la stat.

Asa ca incet, dar sigur, sectiile din judet au inceput sa fie vandute una cate una. Sediul din Baia Mare a fost dat in chirie. Aici au fost infiintate deja celebrele „depozite de sub pod”, primele private din Baia Mare. Spatiile au fost inchiriate in timp de mai multe societati, dar in ultima vreme in zona au ramas 12 chiriasi.

Unii, mai norocosi, au reusit sa cumpere spatiile inca de prin 1998-1999. Asa ca, odata ce a existat un precedent, actionarii majoritari, dar si chiriasii au inceput sa ridice tot mai des problema vanzarii spatiilor. Numai ca, in prezent, situatia societatii e in ceata si nici problema terenului nu a fost pe deplin rezolvata. Cele aproximativ 3 hectare de teren apartin Statului Roman.

Insa conducerea Comcereal n-a fost in stare sa reglementeze, ani buni aceasta situatie. „Razboiul” pentru terenul situat intr-o zona de aur, vizavi de fosta fabrica Maratex s-a mutat in instanta, iar Comcereal a castigat dreptul de administrare a acestuia. Numai ca acesta era doar „preludiul” scandalului care a urmat.

Closca cu puii „fantoma” In 2002, s-a cautat o solutie pentru vanzarea spatiilor catre chiriasi. Asa s-a hotarat divizarea societatii Comcereal SA in 12 societati „pui”, fiecare cu unu sau doi chiriasi arondati. Fiecare chirias a contribuit cu bani la infiintarea noilor societati, in total 19.315 RON.

Numai ca divizarea nu s-a dovedit cea mai buna solutie, iar procesul de vanzare a spatiilor s-a impotmolit. In mod normal, activele trebuiau trecute in administrarea societatilor „pui”. Dar acest lucru nu s-a mai intamplat. Ba mai mult, chiriasii spun ca activitatea economica a Comcereal a continuat ca si cum divizarea n-ar fi existat.

Unul dintre chiriasi spune ca: „Nici nu le-au vandut, nici n-au facut activitate pe ele, au continuat activitatea pe Comcereal ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. De aici s-a pierdut controlul si au inceput aberatiile. Dupa 5 ani de la divizare, inca nu se stie ce s-a intamplat de fapt, dar daca faci harta si tragi linii nu stii unde-i prima societate si asa mai departe.

Iar in situatia asta neclara s-au vandut actiuni, s-au facut tranzactii etc.” Ioan Mandra, alt om de afaceri care isi desfasoara activitatea in cladirile Comcereal, spune ca: „Toata problema a venit de la vechea conducere, ca nu si-au majorat capitalul. Au facut divizarea anapoda.

Normal ca trebuia trecut activul la fiecare dintre ele, dar au zis nu treceti nimic ca noi vrem sa le reunificam.” Neavand activitate, cei 12 pui au intrat in vizorul Oficiului Registrului Comertului pentru dizolvare. Au scapat de radiere, dar, in scurt timp, unul dintre actionari a cerut in instanta dizolvarea acestora.

Acum, toate aceste societati se afla in lichidare judiciara si vorba lui Mandra: „pe un mort nu-l poti improprietari”. Dar tot nu s-a renuntat la ideea vanzarii spatiilor. Tranzactia de 930.000 euro In 2006, reprezentantii SIF au purtat din nou discutii cu chiriasii in vederea vanzarii spatiilor.

Cei 12 au hotarat sa-si mandateze doi reprezentanti care sa se ocupe de „operatiunea vanzarea”. Ioan Mandra povesteste ca: „Suntem vreo 12 chiriasi. SIF a zis veniti si va cumparati fiecare partea care a fost luata in chirie. Chiriasii m-au mandat pe mine si pe Roman drept reprezentanti. Am facut conventie notariala ca isi cumpara fiecare partea.

Inainte de a merge la cumparat am facut o adunare a noastra si am facut conventie notariala cu fiecare: cu cat cumpar ii revand cu respectarea conditiilor de plata negociate de SIF. Dupa ce am facut astea, am mers de 5 ori la negocieri. Am inceput cu putin, ei cu 1,5 milioane de euro. Le-am oferit 600.000, apoi 700.000, ei au lasat la 1,3 milioane de euro. Apoi ei au lasat la 1 milion de euro.

Ultima oferta a fost 930.000 euro, suma pe care am incheiat contractul cu SIF. 94% din actiuni le avea SIF, restul cuponarii”. Dupa incheierea contractului cu SIF, Mandra si Roman urmau sa revanda actiunile catre chiriasi, iar contravaloarea lor urma sa fie achitata in doua transe: prima in octombrie 2006, iar cea de-a doua in martie 2007.

O parte dintre chiriasi au cumparat actiunile, altii nu. Iar in aceste conditii, in locul SIF a ramas actionar majoritar Mandra. Asa s-a ajuns la un numar impresionant de procese. „Ei au dat Comcereal in judecata de ce n-au intabulat activele. Sunt 12 pui desprinsi, fiecare cu 12 procese dar is 12 actionari, deci, 144 de procese.

Fiecare pe aceeasi treaba.” Mai mult, un grup de chiriasi s-au aratat nemultumiti de modul de derulare a tranzactiei, asa ca au aparut si vreo 5 plangeri penale. Principalul motiv era situatia alambicata si semnele de intrebare legate de trecerea spatiilor in proprietatea chiriasilor: „Eu trebuia sa cumpar ceva palpabil.

Unde-s actiunile reflectate? Capitalul social sa fie veridic trebuia sa fie reflectat in Cartea Funciara, ori asta nu era. Iar eu le-am atras atentia si lor sa rezolve problema, pentru ca nu pot sa-ti dau bani pe ceva ce nu ai.” Dar asupra motivelor care au generat „avalansa” de plangeri si nemultumirilor vom reveni.

Oricum, nici cei care au platit nu au reusit inca sa intre in posesia spatiilor. Fara conducere De ceva vreme, situatia societatii Comcereal e si mai „in plop”. Concret, nu exista o structura de conducere legal constituita. De la inceputul anului s-a incercat de mai multe ori convocarea Adunari Generale a Actionarilor (AGA), dar fara rezultat.

Ba mai mult, unii dintre chiarisi spun ca Ioan Mandra, cel care semna unul din convocatoare drept „presedinte” nu e de fapt... presedinte. Mandra spune ca: „S-a facut in 22 ianuarie AGA si m-au ales presedinte al Consiliului de Administratie (CA). Dar dupa vreo 2 luni, unul dintre chiriasi a dat in judecata Comcereal si a cerut anularea AGA pe motiv ca n-a fost convocata legal.

Instanta a anulat-o. Luna viitoare avem hotarare de convocare a AGA. Acum ne-a dat instanta dreptul de a face adunarea. Dar in perioada asta eu n-am semnat niciun act, in afara ordinele de plata pentru a plati la buget si n-am luat niciun leu pentru munca depusa din ianuarie.

Eu nu ma consider presedinte CA, ci actionar majoritar.” Dupa AGA din august, Mandra spune ca va convoca o alta AGA, dar numai dupa ce va fi numit oficial presedinte: „Ma numeste oficial, si apoi convoc alta AGA ordinara si modificam actul.

Dar dureaza 15 zile pana ma inscrie in registrul apoi trebuie anuntata AGA cu 30 de zile inainte si pana apare in Monitorul Oficial mai dureaza 5 zile. Dar drept de semnatura voi avea. Iar la cei care au cumparat le fac act notarial, trebuie sa le fac transferul si facem intabulare. Pe ceilalti ii evacuam. Probabil spatiul ocupat de ei se va scoate la licitatie, de la pretul dat de mine.

Doar pot participa si eu la licitatie”. Cat despre plangeri si procese, Mandra spune ca: „Niciunul nu-i vinovat, cat e negru sub unghie. Cate plangeri pot face? Apoi ma duc sa-mi iau si eu daune morale, nu-i nicio problema”. In schimb, unii dintre chiriasi acuza nereguli „grase”.

Oricum, cazul e si in atentia organelor de cercetare dar si a justitiei, si este unul extrem de complex, asa ca povestea va continua in numerele viitoare.

Muresan nu stie Constantin Muresan, directorul filialei baimarene a SIF Banat Crisana spune ca nu stie despre situatia incalcita in care se afla Comcereal, desi, in adresa Inspectoratului Judetean de Politie se arata clar ca in plangeri erau mentionati si reprezentantii SIF Banat Crisana: „noi am vandut Comcereal-ul, nu stiu nimic.

Eu atat pot sa va spun, a fost o oferta de cumparare, a fost o negociere, au platit toate si ce-i acolo nu mai stiu. Tot ce inseamna tranzactia Comcereal-ului s-a intamplat la Arad. Eu stiu doar ca s-a vandut. A fost o negociere, s-a vandut si mai mult de atat nu stiu.

Cate procese sunt, 144? S-au depus cererile de cumparare, oricine putea depune, s-au platit banii si nu stiu cu ce v-as mai putea ajuta eu. Colegii de la Arad s-au ocupat de toata tranzactia. La noi exista un departament care se ocupa numai cu vanzarea si negocieri. Ei stiu absolut tot. Nu ma puneti acum sa va spun lucruri pe care nu le stiu.

Va rog intelegeti-ma! Si chestia asta pe care mi-ati spus-o, cu atatea procese, o aflu pentru prima data. V-as spune mai multe daca as sti, dar sincer, nu stiu”.

Ce spune politia?
„La nivelul Inspectoratului de Politie al judetului Maramures, au fost inregistrate 5 plangeri penale formulate de diversi actionari ai societatilor comerciale desprinse din SC COMCEREAL S.A. Baia Mare.

Din cuprinsul plangerilor penale, reiese faptul ca erau sesizate o serie de presupuse ilegalitati pe care le-au comis reprezentantii conducerii SC COMCEREAL S.A, dar si a actionarului majoritar S.I.F. BANAT CRISANA, in legatura cu nerespectarea legalitatii constituirii si organizarii Adunarilor Generale Extraordinare ale Actionarilor, precum si hotararile pronuntate cu ocazia acestor A.G.E.A.

Faptele penale sesizate de petenti sunt din gama infractiunilor incriminate de Legea 31/1990 - legea privind Societatile Comerciale, dar si infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si neglijenta in serviciu.

Dupa o analiza prealabila a materialului probator cu procurorul care supravegheaza cauzele, din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Baia Mare, intr-un numar de trei dosare penale au fost formulate propuneri de neincepere a urmaririi penale, intrucat aspectele sesizate imbraca forma unor litigii civile-comerciale de competenta instantelor judecatoresti.

In prezent, la nivelul Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul inspectoratului nostru, se efectueaza cercetari intr-un numar de doua dosare penale, care au ca obiect verificarea legalitatii achizitionarii pachetului majoritar de actiuni a SC COMCEREAL S.A urmand ca dupa administrarea intregului material probator sa fie formulate propuneri temeinice si legale.

Solutiile procedurale vor fi dispuse in baza analizei tuturor probelor cu procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare” se arata intr-o adresa semnata de comisarul sef Ioan Isac.

Care-i miza?
Miza bataliei pentru actiunile Comcereal o reprezinta spatiile si terenul aferent de aproape 3 hectare, situat intr-o zona aflata in plina „explozie” imobiliara.

Prin urbe se zvonea ca zona a intrat in vizorul „rechinilor imobiliari” imediat dupa tranzactia record cu activele fostei fabrici Maratex, pentru care s-au platit peste 16 milioane de dolari si pe locul careia se va realiza un proiect imobiliar fara precedent in Baia Mare, care va cuprinde spatii de birouri, un hotel si un mall. Si...

cine nu vrea sa-si deruleze afacerile vizavi de un mall, avand in vedere vadul comercial generat de acesta? Ba mai mult, in aceeasi perioada se spunea ca, pe locul depozitelor, s-ar putea ridica tot un ...mall. Insa, cel putin deocamdata, actionarii sunt decisi sa nu vanda.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















295 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by