Padurile ucrainiene ale maramuresenilor

de Adriana Szabo     Gazeta de Maramures
Marţi, 17 iulie 2007, 0:00


Problema retrocedarilor de teren forestier a trecut granita. O parte din locuitorii comunei Bistra asteapta despagubiri pentru terenuri ce acum se afla pe teritoriul vecinilor din dreapta Tisei. In mod ironic, in perioada interbelica, maramuresenii beneficau de posibilitatea de a-si lucra terenurile respective.

Dominatia sovietica a ingradit dreptul de libera trecere a granitei, lasandu-i pe proprietarii acelor terenuri fara o sursa de venit. Nici acum, maramuresenii detinatori de suprafete agricole si forestiere in dreapta Tisei nu au fost despagubiti. Solutia ar putea veni din partea autoritatilor judetene sau in urma unei posibile integrari a Ucrainei in Uniunea Europeana.

La sedinta Comisiei de Fond Funciar a fost validata o suprafata de 74 de hectare de padure care va fi de acum proprietatea Composesoratului din Valea Viseului. Aceasta suprafata va putea fi exploatata doar in regim silvic, membrii composesoratului avand in plan intocmirea de proiecte pentru accesarea de fonduri europene care sa le permita pastrarea si imbunatatirea terenului forestier.

Cu toate acestea, membrii Asociatiei Composesorale Valea Viseului mai au drumuri multe de facut pentru recuperarea unei suprafete de peste 200 ha de teren forestier aflate actualmente pe teritoriul Ucrainei. Demersurile intreprinse pana acum au ramas fara ecou.

Prefectul Bondi Gyongyike s-a angajat sa-i ajute pe fostii proprietari: „o sa facem o adresa catre Ministerul de Externe, prin care vom informa asupra problemei cu care se confrunta Maramuresul privind suprafetele de teren, paduri, pasuni care, in urma tratatelor istorice, au ajuns in alta tara. Speram ca urmare a acestei adrese sa fie gasite si solutiile”.

De-ale noastre, la ei 221 hectare de padure apartinand cetatenilor din Bistra si Valea Viseului se afla de ani buni pe teritoriul Ucrainei. Tratatele semnate de-a lungul istoriei cu vecinii din nordul Romaniei, indiferent care au fost ei, au rupt Maramuresul, partea de dincolo de Tisa devenind teritoriu ucrainian.

“Dupa cum stiti, Maramuresul voievodal a apartinut de Imperiul Austro-Ungar pana in 1920. Atunci, la tratatul de la Triannon s-au stabilit niste granite. Pentru proprietarii de teren, cetateni din stanga Tisei, a fost un dezavantaj pentru ca le-au ramas proprietatile dincolo de Tisa. In 1914, I.C. Bratianu a facut un tratat secret in care el a cedat partea dreapta a Tisei, Cehoslovaciei.

Acel document secret a fost pus de cehi pe masa tratativelor de la Trianon. Atunci a fost foarte greu pentru Vaida Voievod sa se lupte pentru ca acele terenuri sa revina in posesia romanilor”, povesteste Nicolae Misulec, presedintele Composesoratului Valea Viseului. Pentru ca padurile se vand foarte bine, fostii proprietari sau urmasii lor ar fi interesati de recuperarea lor.

Pe langa cele peste 200 ha de padure ar mai fi 400 ha de fanete, pe care insa nu le revendica nimeni, din cauza lipsei posibilitatii de a le vinde. Pe de alta parte, pe teritoriul Maramuresului exista terenuri ce apartin ucrainenilor din dreapta Tisei. Prin interventia autoritatilor, acestea ar putea intra in posesia maramuresenilor care au terenuri in Ucraina, ca forma de despagubire.

“O sa incercam, sa faca doamna prefect un memoriu la Guvern, sa gaseasca o modalitate de a despagubi oamenii. O solutie ar fi schimbul de terenuri, terenurile ucrainenilor ramase pe teritoriul Maramuresului sa revina celor ale caror paduri si fanete se afla azi pe teritoriul Ucrainei.

Noi am incercat, dar de la Cancelaria Primului Ministru ni s-a spus ca Romania n-a detinut acolo terenuri”, a adaugat Misulec. La Primaria din Bistra, intr-un extras de carte funciara datat in anul 1906, este identificata locatia padurilor aflate in discutie, trecute in acte ca teritoriu romanesc.

Facilitati in perioada interbelica In perioada interbelica nici nu s-a pus problema despagubirilor, oamenii mergeau sa isi lucreze terenurile, produsele obtinute erau fie vandute acolo, fie aduse acasa. Era dreptul lor stabilit prin tratat. In general era vorba de fanete.

“Impartindu-se teritoriile cum s-au impartit, in perioada 1920-1945, cetatenii romani puteau sa mearga acolo sa isi lucreze terenurile, asa era stipulat in tratat. In zona granitei au existat mai multe poduri peste Tisa, care legau Ucraina de azi de Romania.

Problema a fost ca la retragere, nemtii le-au minat si atuncea, probabil ca guvernul ceh si Averescu au negociat in asa fel ca oamenii sa isi poata lucra proprietatile. Mergeau peste pod, culegeau recolta, ori o vindeau dincolo si veneau cu banii, ori o aduceau in tara. Era libera trecere. In ‘45... s-a interzis total, a venit Uniunea Sovietica si de atunci nu s-a mai putut.”

Cu pasaportul la fan

In Valea Viseului am gasit o batrana de 88 ani, care ne-a confirmat cele spuse de Misulec. Nascuta in 1919, Iulia Taficiuc a fost printre cei care, cu pasaportul in buzunar, mergeau la lucru pe fanetele din Ucraina, dupa care aduceau in sat, ori recolta, ori banii. “Eu in din 1919, pe la 16 ani meream acolo sa lucrez la fan.

Noi, familia me nu o avut pamant acolo, da’ meream si lucram la altii si imi dadeau bani. Stiu ca vecini di pa aci o avut acolo pamant. Meream cu pasaport, trebuia sa trecem pe la granita, ca pa pod nu sa putea”, a povestit Iulia Taficiuc.

Daca Ucraina ar adera la Uniunea Europeana, crede seful Composesoratului din Valea Viseului, “Romania ar putea conditiona integrarea Ucrainei, cerand restituirea terenurilor detinute de romani in dreapta Tisei.” Avand experienta unui astfel de proces, care a durat ani de zile in cazul Romaniei, ipotetica aderare a Ucrainei la structurile europene ar presupune ani de asteptare, timp pe care unii proprietari nu-l mai au.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















154 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by