Viata de orfan 2007

de Gabriela Roman, Traian Deleanu     Ziarul de Sibiu
Luni, 30 iulie 2007, 0:00


Dincolo de viata fericita a evenimentelor din centrul orasului, Sibiul ascunde multe drame. ZIARUL de Sibiu va prezinta viata dura a patru prieteni, toti crescuti la Casa de copii. De la cautarea unui loc de munca, problemele cu angajatorii si pana la reabilitarea unui grajd in care sa locuiasca.

Primul proprietar care i-a primit in chirie, apoi, spun ei, i-a batut crunt pentru ca nu au platit la timp chiria. Unul dintre ei a ajuns la spital, ceilalti muncesc pentru a strange bani de o noua chirie.

Augustin Horvat, Florin Cati, Cristian Stoica si Cristian Bogonos au, fiecare, cate 23 de ani. Au crescut la diferite orfelinate, s-au intalnit, s-au imprietenit. Dupa ce au fost nevoiti sa paraseasca institutiile statului a inceput pentru ei viata. Fiecare s-a angajat, constructiile fiind cel mai la indemana domeniu.
„Ar fi bine, daca toti patronii ar da banii dupa cum promit. De exemplu, pana luna trecuta am fost la un constructor, de unde trebuia sa iau 13 milioane pe luna. Mi-a dat trei sau patru, dupa aceea m-a tot amanat pana nu am mai putut. I-am tot dat bip, sa vad cand ma plateste dupa care m-a sunat si a urlat la mine ca numai curvele dau bip-uri”, povesteste Florin.
Mult mai grea este lovitura primita de ei acum cateva zile. Proprietarul apartamentului in care locuiau cu chirie i-a batut crunt, spun ei, si le-a aruncat toate lucrurile afara din casa. Deocamdata stau pe drumuri - noaptea dorm in gara, dimineata merg la munca. S-ar multumi si cu o locuinta darapanata - ar munci ei sa o renoveze.
De cinci ani, fiecare dintre cei patru prieteni isi cauta un rost in viata. Unul este manipulant marfuri, iar alti trei lucreaza in constructii. Le-a fost destul de greu sa isi gaseasca un loc de munca, dar in final au reusit. Lucreaza mult, pe bani putini, dar nu se plang. Sunt fericiti ca au ce pune pe masa, iar banii le ajung sa plateasca si chiria apartamentului in care stau. 200 de euro.

Atat platesc pentru a avea unde dormi peste noapte, si pana luna trecuta nu au avut nici o problema. Atunci unul dintre ei nu si-a luat banii la timp, pentru ca angajatorul a intarziat cu salariile. Implicit si vizita cu banii pe chirie la proprietar a fost amanata, iar de aici s-a ivit tot scandalul.

Lasati in balta de sange

Circul s-a declansat in 24 iulie. Doi dintre tineri erau acasa cu alti doi amici aflati in vizita. Ceilalti doi chiriasi erau la munca. La un moment dat proprietarul a aparut in usa, beat mort, cu un cutit in mana, spun tinerii. A inceput sa ii ameninte. Nu s-a rezumat doar la amenintari si a inceput sa dea cu pumnii si cu picioarele in tineri. „M-a lovit la cap, la coaste.

Eram cu un coleg de-al meu si la noi erau doi baieti in vizita. Noi am vrut sa platim chiria, dar unul dintre baieti nu luase salariul si am intarziat plata. De aceea a venit proprietarul peste noi si ne-a spus sa plecam”, spune Cristian Bogonos, unul dintre baieti.
In urma scandalului monstru, cel de-al doilea chirias s-a speriat foarte tare si a disparut fara urma timp de trei zile. „Cred ca de teama a plecat. Trei zile nu stiu ce a facut. Era disperat si a dormit in strada. Cand a plecat era si el lovit la cap, tot de proprietar. Am dat declaratie si la politie, l-am cautat si noi, dar numai sambata l-am gasit. A dormit sub un pod, era foarte speriat”, spune Cristian.

Unul in spital, trei in strada

Cristian Bogonos, este cel mai grav ranit. Are multiple rani la cap. Este acum internat la Spitalul Clinic Judetean Sibiu si se pare ca va sta mult timp acolo pana cand toate ranile i se vor vindeca. „Sunt internat, nici nu stiu cat voi sta aici. Am facut plangere la politie si sa speram ca va fi pedepsit”, spune Cristian. Ceilalti trei tineri acum hoinaresc pe unde pot.

„Colegii mei au plecat de la apartament. Au mers sambata acasa si si-au gasit toate lucrurile scoase in strada. Proprietarul schimbase usa si nu i-a mai lasat sa intre. Dorm in strada”, spune tanarul. Din spital cand va fi externat cel mai probabil va ajunge si el in strada.

Proprietarul nu recunoaste

Mircea Mihu, cel care este proprietarul apartamentului neaga toate cele spuse de cei patru tineri. Nu recunoaste ca s-ar fi atins de vreunul dintre ei, dar spune ca acestia nu au platit chiria cateva luni. „Nu e adevarat nimic din ce spun ei. Au stat in apartamentul acela fara sa plateasca mai multe luni. Eu i-am avertizat sa elibereze apartamentul cu o luna inainte si nici nu au platit.

Restul sunt numai inscenari. Nu e adevarat”, spune Mircea Mihu, proprietarul apartamentului.
Cei patru tineri au mers imediat dupa incident la politie. Au declarat acolo toate cele ce s-au petrecut si asteapta ca proprietarul sa plateasca cu varf si indesat. Oamenii legii au demarat cercetari si urmeaza sa faca lumina in acest caz. In plus, tinerii vor sa ceara si daune materiale pentru ce au patit.

Parasiti de parinti

Din cei patru prieteni, trei dintre ei sunt parasiti de parinti prin spitale. Rod al politicii ceausiste de sporire a numarului familiilor, pe ei ii intereseaza acum sa aiba o locuinta. „Tot ce pot sa spun este ca nu le-as dori lor sa fie in locul nostru. Care «lor»? Aceia de care depinde soarta noastra.

Nu se gaseste in tot Sibiul acesta un loc, o camera darpanata? O reparam noi, o zugravim, ca doar am mai facut asta. Numai sa fie un loc din care sa nu mai fim dati afara”, spune Augustin. Ca orice tanar, viseraza. „Vroiam sa ma implic intr-un proiect social de ajutorare a celor aflati in nevoie. Dar, pentru asta iti trebuie o facultate, iar eu nu mai pot face asa ceva”.
Cristi e in spital, restul de trei prieteni stau in parc. Si-au lasat bagajele la „o femeie” de treaba, iar in ziua lor libera, duminica, stau si fac planuri. „Asta este cea mai mare dorinta - o locuinta. Ne punem speranta in Johannis, poate citeste si el materialul acesta. Suntem cu totii pe lista de asteptare pentru o locuinta, de patru ani tot asteptam”.

Inainte au locuit la o crescatorie de animale. „Am stat in iernile trecute bine, intr-o gazda unde plateam 2,3 milioane de lei. Era o camera in care erau crescute animale. Am tencuit-o, zugravit-o si se putea sta bine acolo. Dar a trebuit sa ne mutam”, povesteste Florin.

Buget de orfan

Singura institutie de al carei ajutor au beneficiat dupa iesirea din camin este Fundatia Logomedica. Acolo plateau intre 50 si 90 de lei noi, chirie. In urma unor incidente in care, spun ei, nu li s-a cerut parerea, au fost nevoiti sa paraseasca locul. Cum traiesc? Augustin, cel mai vorbaret dintre ei, descrie situatia.
„Pai, sa spunem ca avem, in medie, un salariu de sapte milioane. Doua dam pe chirie, 1,5 pentru taxe. Restul raman de mancare si imbracaminte”. Pentru ei, distractia inseamna, vara, sa poata sa iasa pe malul Cibinului. De concediu, nu prea poate fi vorba, desi Florin viseaza la un concediu la Paltinis, unde a auzit el ca e frumos.
Lucreaza toti cu carti de munca, desi, spun ei, aceasta nu este totdeauna cea mai fericita situatie. „Daca nu ne intelegem cu patronul, foarte greu mai scot cartea de munca. Ultimul patron, care nu mi-a mai dat banii pe ultima luna muncita, mi-a spus ca mi-a trecut litera i in carte. Numai sa ne fraireasca vor”, povesteste dezamagit Florin.
Cu un coleg in spital, cei trei prieteni stau pe iarba parcului din Terezian. Ofteaza. „Ai bani, ai mama si tata”, spune unul dintre ei. Parca nimeni nu o spune o astfel de vorba cu atat mai mult sens decat ei.


„Nu vrem sa ne mutam din Sibiu. Vorba aceea, capitala culturala, Uniunea Europeana. Spuneau toti ca o sa fie mai bine. Dar nu e”


CV-uri de orfan

Augustin Horvat are 23 de ani, sta la orfelinat din nastere, cand l-a parasit mama in spital. De loc este din Malancrav. Ultima oara cand si-a vazut parintii avea patru ani si isi aduce aminte ca i-au spus sa nu mai planga. Si nu a mai facut-o. Din cate stie, mai are o sora, cu handicap fizic. Acum lucreaza in constructii.
Florin Cati merge pe 24 de ani. Mai are doua surori si un frate, iar primul loc unde ii spunea acasa era Casa de copii de la Boarta. La 14 ani, impreuna cu directorul casei de copii de la Agarbiciu s-a dus in vizita la parintii lui. A ramas tot la centrul de copii.
Cristian Stoica are 23 de ani si a plecat de acasa la varsta de 10 ani. La Dumbraveni, mai are noua frati si o sora si spune ca nu s-a inteles niciodata cu parintii. Este singurul care se declara multumit de patronul la care lucreaza.
Cel mai batut dintre ei, Cristian Vasile Bogonas este din Barlad si a ajuns la Sibiu fiind repartizat la Liceul Independenta, unde a si terminat scoala.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















239 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by