Din nefericire, kitsch-ul si-a facut simtita prezenta intr-o manifestare care se vrea autentica.

Pentru cele citeva mii de participanti, localnici sau turisti veniti din tara sau de peste hotare, cel mai atractiv moment al manifestarilor s-a dovedit cel rezervat ineditelor concursuri gindite de catre organizatori.

In total, motii s-au intrecut in zece probe: cheotori, cioplitul cu securea, crepatul cu custura, alergatul pe birna, catararea pe catarg, aruncatul cu tapina, ridicatul butucului, lupta’n bita si aruncarea cu sulita.

Etnograful Muzeului National al Unirii, Adriana Tutuianu, care s-a dus la Horea special pentru a vedea in ce masura manifestarea poate fi considerata autentica, a declarat ca, din punctul sau de vedere doar primele trei probe pot fi considerate cu adevarat traditionale, restul putind fi incadrate mai repede la concursuri sportive.

Specificul manifestarilor si mai ales indirjirea cu care au luptat concurentii, au avut darul de a-i incinta pe spectatori. “Este prima data cind vin aici si mi-a facut o impresie deosebita. Mi-au placut concursurile, costumele si sintem doar de o ora. Cred ca o sa raminem pina deseara si, cu siguranta, vom veni si la anul”, a declarat Maria Frunza. “Imi place foarte mult.

Acesta este primul an cind vin si cred ca este foarte frumos. Vreau sa mai vin si altadata”, a completat si Vesa Marias Zolotariu, sosita tocmai din Ungaria.

Oaspeti de seama

Sarbatoarea motilor a atras pe linga turisti si oameni din Apuseni, si o serie de oficialitati locale, dar si de la nivel central. Desi au fost tratate cu respectul cuvenit, vedetele au preferat sa se piarda printre oameni. “Este si va fi o atractie turistica, pentru ca lemnul aici, in Muntii Apuseni, nu este doar un mijloc economic, ci unul social si, mai ales, unul artistic.

Asta pentru ca lemnul sta la baza unei traditii, obiceiurilor si asa mai departe. Cred ca daca acestei manifestari i se va face in continuare publicitate va deveni intr-un fel universala pentru Muntii Apuseni sau pentru Tara Motiilor.

Sint sigur ca va fi o reusita deplina si din punct de vedere al atractiei turistice”, a declarat fostul ministru al agriculturii, actualul deputat Valeriu Tabara. La manifestari a participat si presedintele Consiliului judetean Alba, Ion Dmitrel, cel care s-a declarat incintat de pastrarea traditiei Zilei Lemnarului.

Distractie si voie buna

“Am venit sa ne odihnim in concediu si am gasit sarbatoarea aceasta a motilor. Deocamdata, sintem doar la inceput, adica doar ce am venit. E frumos si ne simtim bine. M-a impresionat cel mai mult multimea asta de oamenii care inca mai reusesc sa se adune si sa isi duca mai departe traditiile”, s-a declarat incintata Liliana Ciobanu.

“Am venit sa gustam din ospitalitatea motilor dar pot sa spun ca au fost interesante si concursurile si luptele. Vom mai veni”, a completat Roxana Ursu. “Cu siguranta ca cei care au participat ca spectatori la sarbatoarea din acest an vor mai veni in Muntii Apuseni.

Asta pentru ca motii de aici sint foarte primitori si incearca sa isi pastreze unele traditii specifice zonei”, a fost de parere si Nicolae Cotet, reprezentantul Politiei din Cimpeni.

Traditie moteasca

Ca in fiecare an, Ziua Lemnarului a fost un eveniment care a urmarit promovarea artelor mestesugaresti si artizanilor care folosesc pentru creatiile lor lemnul. De aceea, a fost organizat un tirg specific iar muzica folclorica nu a lipsit de la aceasta sarbatoare. “Asa cum am obisnuit lumea, si anul acesta motii si-au sarbatorit munca. Aici, in Apuseni, lemnul este viata noastra.

Traim cu padurea alaturi si ea ne da sa mincam, ne adaposteste, ne aduce bucurie dar si necaz. Traim impreuna, muncim impreuna si ne bucuram impreuna. Aceasta a XII-a editie a Zilei Lemnarului de la Horea demonstreaza ca motii sint oameni hotariti, care isi pastreaza traditiile si obiceiurile si nu uita sa fie ospitalieri.

Ne bucuram ca an de an vin tot mai multi oameni”, a declarat primarul comunei Horea, Corneliu Olar. Manifestarile prilejuite de sarbatoarea din acest an au decurs cu bine, fara evenimente nedorite, si a beneficiat si de o vreme superba.

Exemplu de urmat

Un loc aparte l-au avut, si in acest an, mesterii populari, care au urcat la Horea pentru a-si prezenta marfa unor cunoscatori, asa cum sint cei care lucreaza cu lemnul zi de zi. Cu toate ca cei mai multi dintre ei isi lucreaza obiectele in cel mai autentic stil, prezentarea lasa uneori de dorit.

Probabil ca multi s-au intrebat ce cauta tablouri cu pisici sau cai, care cu greu nu pot fi incadrate la kitsch, deasupra unei tarabe a mesterilor populari, asocierea fiind greu de inteles.

Din nefericire, cei care s-au ocupat de Ziua Lemnarului nu au reusit sa invete din experienta organizatorilor Tirgului de Fete de pe Muntele Gaina, carora li s-a reprosat in repetate rinduri ca un tirg plin de chinezisme si kitch-uri nu are ce sa caute la o astfel de manifestare si care au inteles pina la urma sa mute tarabele in alte zone si sa nu mai accepte orice marfa pe acestea.

Reusita este suficient de importanta ca sa le dea de gindit si celor care organizeaza Ziua Lemnarului si care poate vor intelege ca este important sa pastreze autenticitatea manifestarii, in toate aspectele ei.