Mama copiilor arsi de vii in Italia este sibianca

de Alin Bratu     Ziarul de Sibiu
Joi, 22 februarie 2007, 0:00


Patru copiii au murit saptamana trecuta in Italia, langa Livorno. Au ars de vii intr-o baraca locuita de romi, plecati sa cerseasca. Mama copiilor arsi de vii in incendiu, a plecat din Sibiu, din comuna Seica Mare. Daca romanii din comuna nu stiu decat din auzite de ea, comunitatea de romi din zona spune ca o stie foarte bine.

Din peste 70 de familii de romi, cati erau in Seica, acum doi, trei ani, astazi au mai ramas 15.

Ca sa ajungi la jumatate din casele din Seica Mare, acolo unde sunt si casele romilor, trebuie sa ai tupeul sa treci peste o punte de lemne. Pe un pilon au fost trantite niste scanduri. Pe el trec zilnic zeci de masini. Sub pod, vreo trei metri, dupa care scurge o apa. Nu avem curaj sa trecem cu masina. Parcam pe un tapsan si o luam la pas. Latii trosnesc sub picioare.

Scandurile nu sunt nici macar batute in cuie. La unul din cele doua chioscuri din comuna gasim niste romani. Ii intrebam de cazul romilor din Italia. Stiu, ca au vazut la televizor. Ne arata o ulita lunga si ne ureaza mult noroc. „Mergeti, numai sa aveti grija la caini, atat va zic. Is multi caini si nu-s legati”, ne avertizeaza o femeie.

Ne luam inima in dinti si pornim prin praful ulitei. La prima casa, dam peste primul copil. Il intrebam daca gasim pe cineva mai mare sa ne indrume. Din casa se aud voci si dintr-o casa simpla, cat o camera, vopsita strident in albastru, iese un barbat, trei femei si doi copii. „Is ai lu Golciu. Stau in capul satului. Mergeti pe ulita asta, pana in capat.

Acolo is neamurile lor”, ne zice barbatul sigur pe el. Acolo ar trebui sa gasim rudele celor care au facut sa trezeasca la viata nationalismul italian.
Ulita e larga. Chiar daca nu e asflaltata, e mult mai curata si mai bine nivelata decat multe din strazile din Sibiu. Nu sunt gunoaie pe strada, iar pe strada poti vedea linistiti romani si romi. La portile mari sasesti stau in fata, ca o emblema rasaduri de flori. Nu iti vine sa crezi. Dintr-o curte ieste un rom tanar, inalt cu o barna pe umar. Mestereste ceva la o casa.

Si el stie de cazul Livorno. Pe acoperis are o antena pe care scrie Digi TV. Ne zice acelasi nume, Golciu. In curtea omului intra o femeie de care e agatata o galeata cu apa si un prunc. Incremeniti, ne uitam la bratul ei tatuat.

„Italienii sunt oameni cinstiti”

O luam la pas spre capul satului. Nu e nimic asemanator cu celelalte comunitati de romi pe care le-am vazut. Sunt saraci, dar peste tot e curat. Chiar si la cei mai saraci, care nu au avut bani de garduri de fier sau piatra, au inventat un gard din bete. La porti stau de vorba romani si romi, fara deosebire. Romanii tac, nu se baga in vorba. Saluta, cel mult.

Romii urla, gesticuleaza, ne intreaba ce cautam, de cand, de unde suntem, cine ne-a trimis. Dintr-o curte iese un rom ce pare seful lor. Dintr-un foc, ne zice ca si el a stat in Italia patru ani. Fara copii. A muncit ca salahor in constructii. A castigat cate 40 de euro pe zi. E ruda cu mama copiilor care au ars in Livorno. Cu tatal lor a lucrat in Italia. „Italienii sunt oameni cinstiti.

Si se poarta cu noi mai bine decat romanii. Ne-au platit cu atat cu cat ne-a promis de la inceput, nu cum fac romanii. Si ne respecta mai mult”, lauda romul italienii. Il cheama Damian Caldarar. Prezinta apoi situatia din tara. „Dumneavostra credeti ca noi plecam de bine ce ne e aici? Plecam de saracie. Acolo se traieste mai bine.

Romanii de ce pleaca? Si lor le e bine aici si de aia pleaca? De la primarie ne da alocatie pentru copii 250 de mii de lei pe luna. Cum sa cresti un copil cu atat? Primarul ne-a scos de pe listele de ajutoare. Nu a fost in stare sa faca nic podul”, isi spune omul necazul. Incerc sa-I aduc la povestea de la Livorno. Intreb de ai lui Golciu, asa cum fusesem invatat in capul satului.

Oamenii se uita prostiti unii la altii. „Pe femeia cu copiii arsi la Livorno o cheama Caldarar. Pe barbatul ei nu stim cum il cheama, dar el nu e de aici”, ma lamuresc ei.

Si saracii fumeaza Marlboro

De cei plecati, numai de bine. „Si ei au plecat de greu ce le era. Acum is inchisi de italieni. Credeti ca ei au vrut sa se intample nenorocirea? Daca nu-si iubeau copiii, nu ii luau cu ei. Nu cerseau, munceau cu ziua la italieni”, spune Damian. Desi se plang de saracie, toata lumea fumeaza Marlboro. O femeie se plange de alocatiile prea mici.

In gesturile largi, vantura o punga de cafea. Made in Germany. Familia arestata in Italia nu a lasat acasa nicio ruda. „Sora femeii parca mai traieste”, zice o femeie. „Sta in Vecerd, pe Valea Buii”, se baga Damian in vorba. Cei doi sunt contrazisi de un batran. „E in Franta, femeia. Lasati-o in pace!”.

Despre femeia arestata in Italia, romii stiu ca mai avea o fata. „E mare fata, si ea e plecata prin Franta”, ne zice o femeie.

Nebunia numelor
Prima informatie referitoare la acest caz, aparuta pe site-ul agentiei de stiri ANSA, vorbea despre faptul ca micutii si parintii lor proveneau din judetul Brasov. Inspectoratul General al Politiei Romane a dat un comunicat de presa in care spune ca in urma incidentului au fost arestati patru romi.

Victor Lacatus, in varsta de 30 de ani, din comuna brasoveana Vistea, sotia sa, Elena Caldarar, 32 de ani, Uca Caldarar, 35 de ani, din Sibiu, si concubina sa, Mengi Lopatar, 44 de ani. Ziaristii de la cotidianul brasovean Transilvania Expres a incercat sa dea de rudele lor in Vistea, insa nu au gasit nimic.

„In situatiile existente la postul de Politia Vistea, singurul Lacatus ce se regasea in baza de date era un barbat cu stare, nici vorba de a fi tigan, si care nu avea nici o legatura cu Victor Lacatus.

Apoi, in comuna, exista mai multe familii rrome cu numele de Caldarar, insa toate sunt acasa, iar printre ele exista doar o singura femeie Elena, dar aceasta are 40 de ani”, scria la sfarsitul saptamanii trecute, Transilvania Expres. Curios este si ca romii sibieni din Seica Mare nu stiau decat de o femeie, Caldarar, ca ar fi de-a lor.

Oficialitatile dau vina pe meteahna romilor de a nu-si oficializa relatiile. In plus, multi dintre ei nu au nici buletine.
Tragedie la Livorno
Potrivit autoritatilor italiene, copiii au fost dusi la Livorno pentru a cersi. In momentul in care parintii au sesizat ca locuinta lor a fost cuprinsa de flacari, au fugit, lasand patru copii, cu varste cuprinse intre patru si 12 ani, dintre care doi surdomuti, sa arda carbonizati.

O fetita care se afla si ea in baraca a reusit sa scape, dar asta numai datorita unui noroc si propriilor eforturi. Pompierii au fost martorii unei scene infioratoare cand au intrat in baraca: trupurile aproape in totalitate carbonizate erau ingramadite intr-un colt.

Trei dintre ele se aflau dedesubt, iar deasupra trupului fetei celei mai mari, care a incercat, cel mai probabil, sa-i protejeze pe micuti. La cateva ore dupa tragedie, carabinierii au reusit sa-i retina pe parintii copiilor, acestia fiind arestati si acuzati de incendiu nepremeditat si abandon de minori.
„Ce sa fac aici? Sa mor de foame? Sa dau in cap? Nu vedeti ca niciun pod ca lumea nu avem? Poate ca pana la umra ma duc in Italia, stau un an, castig o mie de euro, vin si face eu podul. Aici nimeni nu face nimic pentru noi”, Damian Caldarar.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















202 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by