Romania — teatru de proprietati si industrii straine

de Cornel Nistorescu     Foaia Transilvana
Joi, 6 septembrie 2007, 0:00


(Foto: )

In Franta, un tablou important de Matisse sau van Gogh nu poate fi cumparat cu toti banii miliardarilor rusi. Daca Franta vrea, proprietarul primeste o oferta. Statul francez are prioritate. Cu aceiasi bani, Franta pastreaza capodopera! Si e democratie.

Fara a incalca o regula a economiei de piata, o tara condusa de-a lungul secolelor de oameni cu cap stie sa isi protejeze valorile de care are nevoie.

In schimb, Romania e o tara de artisti in materie de facut gura. Ei se intreaba, aproape zilnic, cit de grav este pentru Romania ca Rompetrol a devenit o companie kazaha sau, sub acoperire, ruseasca? Si tot felul de intelepti de ocazie, plus politicieni pirliti, isi dau cu parerea.

Cica e rau, pentru ca toate capacitatile romanesti de prelucrare a titeiului au devenit proprietate fost sovietica. Romania a ramas doar la virful pompei de la statiile de benzina si la butonul de la aragaz. Iar in curind va ramine sa conteze doar la soba de carbuni in care ard bogatiile subsolului controlate de altcineva.

Toata aceasta discutie legata de vinzarea Rompetrol este indreptata spre Dinu Patriciu. Pe el il vizeaza ca adversar al presedintelui Traian Basescu si ca posesor a circa 2 miliarde de euro. Patriciu liberalul si apropiatul lui Tariceanu si-a permis sa cistige o suma fabuloasa de pe urma unei companii de pe care statul n-ar fi luat decit pielea de pe toba!

Aici sta miza tuturor resentimentelor. De ce n-a ramas la stat ca de pe urma aceleiasi societati citeva sute sau mii de smecheri sa ciuguleasca si ei cite ceva, urmind ca la sfirsit, plina de datorii, compania sa fie ingropata cu discretie, cu un „pardon” national.

A reduce discutia despre vinzarea Rompetrol doar la umorile legate de Dinu Patriciu inseamna a distruge Romania in functie de oamenii care o conduc. Romania a pierdut PETROM-ul, Combinatul de la Galati, BCR-ul, Rafo, ROMCIM-ul si distributia de energie, fara sa cricneasca. Ba le-a dat pe nimic cu aerul ca progreseaza spectaculos.

Noi sintem bolnavi de suma luata de Dinu Patriciu dar nu ne dam seama ca nu stim cine sint actionarii de la RAFO. La Rompetrol domina KayMunaiGaz, detinuta de statul kazah bogat in titei. Dar RAFO? Cui apartine? Si daca Rompetrol era importanta pentru Romania, de ce am vindut PETROM? Ce mai inseamna independenta energetica a Romaniei in acest moment?

Caraghiosul de Radu Berceanu, fost ministru al industriilor, vine si ne cere acum sa invatam ceva din privatizarile nenorocite. Dar nu zice nimic de incompetenta sa si a colegilor sai.

Ce reguli si ce legi a avut Romania pentru a se proteja pentru situatii exceptionale? Ce lege au adoptat politicienii romani ca tara, in situatii de criza, sa nu poata fi jucata pe degete de proprietari necunoscuti sau chiar de state?

Romania si-a privatizat sectorul energetic prin vinzarea la preturi de nimic si in conditii de Piata Matache valori inestimabile si esentiale in supravietuirea statului si a populatiei.

A dat rusilor, kazahilor si austriecilor petrolul, a dat distributia de energie electrica Cehiei, Italiei, si Germaniei, a dat cimentul Frantei, a dat Angliei doua mari complexe pentru producerea fontei si otelului, pastrindu-si pentru sine taiatul padurilor, culesul ciupercilor si prinsul mustelor pe pereti.

In mod normal diriguitorii economiei romanesti ar trebui arestati si tinuti la racoare cu urmasi cu tot. Au facut din Romania doar un teatru de proprietati si industrii straine. In acelasi timp, romanii s-au intrecut intre ei in materie de distrugeri si comportamente neeconomice.

„Cine poate distruge cit mai multe firme de stat?” pare a fi fost concursul celor 17 ani in care Ioan Nicolae, George Constantin Paunescu, Viorel Catarama, Corneliu Iacobov s-au intrecut. Iar statul roman, cel mai prost pietar din Europa, n-a avut decit o singura filosofie.

Sa vinda marile sale valori catre alte state si sa-i infunde (sau sa-i distruga) pe putinii romani care au scos capul din valurile tranzitiei. Tara puerila, Romania s-a comportat in tranzitie de parca ar fi visat sa fie calarita de Ford, de Krupp si de Renault, gasindu-si astfel odihna dupa secole de lupte fratricide.

Ce a vrut statul roman din marile sale vinzari? Cu ce legi s-a aparat? Sau s-a vrut doar o tara rupta in fund care sa-l injure pe Dinu Patriciu? Si sa rida prosteste la bancurile lui Traian Basescu!






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















127 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by