Omenie pierduta printre hartoage si paragrafe de legi
Ramasi fara casa, oamenii napastuiti au solicitat sprijin la Serviciul de Asistenta Sociala, din cadrul Primariei Turda. Rodica Marginean a declarat ca de acolo li s-a spus ca, deocamdata, nu au unde sa ii cazeze. Femeia, cu handicap psihic si sotul sau, pensionat prematur, din cauza de boala, nu au putut sau nu au au stiut sa bata la alte usi.
Grija pentru oamenii aflati in necaz
Calvarul sotilor Marginean a luat sfarsit joi, 13 septembrie. Dupa ce o femeie binevoitoare i-a adus o ceasca de cafea, sa se mai incalzeasca, dupa noaptea petrecuta pe banca, in frig si umezeala, asupra Rodicai Marginean si-au indreptat atentia doi agenti de la Politia Comunitara, Nicolae Buglea si Alin Goran.
In dimineata zilei de 13 septembrie au inceput demersurile pentru gasirea unui loc, fie el si provizoriu, unde sotii Marginean sa poata primi mancare calda, ingrijire si adapost.
Drumul de la omenie la nepasare, jalonat de regulamente
La Campia Turzii exista un adapost ce are exact menirea de a primi persoane aflate in situatia sotilor Marginean. Seful Centrului din Campia Turzii i-a expus reporterului Ziarului 21 procedura de urmat in asemenea situatii.
Dupa ancheta sociala, ce ar trebui facuta de Serviciul de Asistenta Sociala de la Primaria Turda, dosarul isi urmeaza drumul la Directia de Asistenta Sociala a judetului Cluj. Abia dupa aceea, daca sefii de la judet decid internarea, oamenii ramasi pe drumuri pot primi gazduire la Centrul din Campia Turzii. In cazul sotilor Marginean, aceasta cale era prea lunga.
Au stat prea multe zile si nopti sub cerul liber, in frig si ploaie, insotiti de un catel, care le-a impartasit soarta, dar alt ajutor nu le-a putut da. Poate ca seful Centrului de la Campia Turzii a pus linistit receptorul in furca, cu constiinta datoriei implinite.
Un suflet mare nu cauta adapost sub pulpana birocratiei
Oamenii care s-au hotarat sa-i ajute pe oamenii bolnavi, ramasi fara adapost, nu au cautat comoditatea aascunsa sub pavaza paragrafelor de lege. Au cautat mai departe. Directorul asezamantului din Oprisani, preotul Dorin Sas, nu s-a incurcat in legi si regulamente, ca altii. Om de omenie, tanarul preot a raspuns prompt rugamintii de a le oferi adapost sotilor Marginean.
Desi imobilizat in pat, cu un picior in ghips, Dorin Sas a dat dispozitiile necesare si, gratie lui, de joia trecuta, sotii Marginean au casa si masa, traind iarasi in conditii omenesti.
Si pentru internarea in caminul pentru persoane varstnice “Acoperamantul Maicii Domnului” este nevoie de anchete sociale, de fel de fel de alte hartoage, dar preotul, Dorin Sas, a dovedit ca omenia si grija fata de semenii loviti de soarta au intaietate. Nu este pentru prima data cand procedeaza astfel. Poate pentru prima data s-a scris.
