Revista presei locale din Romania, 11.10.2007

de D.G.     HotNews.ro
Vineri, 12 octombrie 2007, 0:00


Esential



Cluj - Protest ratat la Croco Doar cateva zeci de persoane, majoritatea jurnalisti, au fost prezente ieri la flash-mob-ul organizat in fata cofetariei Croco.



Istoricul Doru Radosav sau scriitorul Alexandru Vakulovski au fost printre putinele personalitati ale Clujului care au tinut sa ia parte ieri la protestul impotriva inchiderii cafenelei Croco.



Alaturi de ei, alte cateva zeci de persoane, majoritatea reprezentanti ai mass-media, au fost prezente in fata Croco, unde au fost postate afise tip necrolog, pe care se putea citi “Cafeneaua Croco - 1960 - 2007. in veci pomenire...” sau “Cafeneaua Croco - 1960 - 2007. Odihneasca-se in pace”.



“Am venit sa protestez pentru ca e un loc special, un loc de intalnire universal, care dispare acum. Cu el dispare acum si un spirit clujean anume, un spirit colocvial unic”, a spus profesorul Radosav.

Ziua de Cluj



Iasi - Invingatorii din orfelinate Statisticile oficiale arata ca cei mai multi dintre copiii crescuti de stat in orfelinate ajung, dupa invatamintul obligatoriu, direct in canale sau la cersit.



Exista insa si exceptii, iar la Iasi acestea nu sint chiar putine. 67 de tineri din cei circa 500 citi sint in cele sase centre de plasament din judet urmeaza cursurile unei institutii de invatamint superior. Unii dintre ei sint chiar studenti straluciti.



Toti sint tineri care au fost lipsiti de caldura si afectiunea unei familii, afectati de lipsa unui model pozitiv in preajma, dar care, intr-un mediu total ostil performantei, atit fizic cit si social, au reusit sa „intoarca roata", schimbindu-si practic destinul.



La cei 22 de ani pe care ii are, Cristi, cel mai bun din grupa la invatatura, si-a planificat deja traseul in viata. Tonul ferm si hotarit cu care vorbeste arata un tinar maturizat inainte de vreme.



Viata nu a fost deloc usoara pentru el. Pina la 10 ani a stat cu familia, parintii si doi frati. Apoi, tatal sau a murit, iar pustiul a fost nevoit sa se mute intr-un centru de plasament.



„O sa cresc eu mare si o sa vedeti ce o sa fac!", a „amenintat" el atunci, cind a vazut cit de rau e fara familie. „Viata in centrul de plasament nu e chiar de speriat. Cu bune si rele, acolo am invatat sa muncim", a spus Cristi.



Colegul sau Catalin, si el student, a venit la Centrul Bogdanesti cind era in clasa a V-a. A vrut sa invete iar familia nu-si permitea. „Ii multumesc lui Dumnezeu ca am avut posibilitatea sa plec dintr-un mediu care doar m-ar fi tras in jos. Acasa nu as fi reusit sa fac nimic", spune el.

Ziarul de Iasi



Cluj - Autopres - teapa publicitara gratis Sute de oameni au ramas cu rate la masina, dupa ce Autopres le-a promis 150 de euro pe luna. Patronul firmei a disparut iar clientii au aflat dintr-o scrisoare ca le-a fost reziliat contractul



Firma clujeana Autopres SRL, care promitea in urma cu mai putin de opt luni un suport inedit pentru promovare agentiilor de publicitate si plata a 150 de euro lunar din contravaloarea ratelor de leasing ale clientilor, s-a transformat in aceasta saptamana in cea mai rasunatoare teapa.



Patronul companiei, Robert Matyas Biro a disparut, iar la telefonul sau personal sau la telefoanele de contact ale punctelor de lucru ale firmei din Cluj, Satu Mare, Brasov, Baia Mare, Alba Iulia raspunde un robot care ii anunta pe clienti ca "birourile sunt inchise din motive tehnice" si ii invita sa dea "dovada de rabdare" intrucat firma se afla "in curs de a rezolva aceste probleme".



Rezolvarea consta in rezilierea unilaterala si fara drept de apel a contractelor pe care le aveau cu Autopres, care le-a fost comunicata in scris si trimisa prin posta.



In notificarea primita, clientii au aflat ca motivele "tehnice" ale inchiderii birourilor au fost cauzate de "unele neplaceri, provocate de diferiti clienti din partea carora am primit foarte multe amenintari, motiv pentru care nu am reusit sa ne desfasuram activitatea".



Motivul insuccesului invocat in mesajul semnat Autopres este faptul ca "foarte multe firme cu acest gen de activitate au esuat, lucru care a avut o influenta negativa asupra firmelor care doreau sa isi faca reclama pe masinile din flota noastra si, prin urmare, firma noastra a avut de suferit atat din punct de vedere financiar cat si al imaginii".



Reprezentantii Politiei si ai Parchetului Judecatoriei Cluj-Napoca au declarat ieri ca "nu s-au inregistrat plangeri oficiale impotriva acestei societati". Potrivit directorului de vanzari al Compexit Trading, dealer-ul Skoda la Cluj-Napoca, Adrian Tudor, "in urmatoarele saptamani vom putea aprecia care a fost procentul cumparatorilor



care au luat Skoda pentru a beneficia de acest program, pentru ca ei, probabil, vor incerca sa renunte la contractele de leasing si masini".

Romania libera editia de Transilvania Banat



Maramures - Harta riscului de poluare a judetului Maramures Pentru ca nu sunt ecologizate, 10 mine si 5 iazuri din bazinul administrat de Remin raman potentiale surse de poluare cu plumb si zinc.



Incetarea activitatii miniere din judetul Marmaures poate avea urmari din cele mai sumbre, din cauza lipsei de fonduri pentru conservarea si ecologizarea exploatarilor.



Un singur iaz de la fostele exploatari miniere din judetul Maramures a fost inchis si ecologizat corespunzator, cel aflat la iesirea din Baia Mare, de unde sterilul a fost prelucrat de compania Transgold.



In rest, 10 mine din bazinul minier administrat de Remin si 5 iazuri se afla tot in starea in care au fost lasate, cu lacatul pe usa, fiind gata oricand sa polueze cu metale grele.



„Nu am putea vorbi despre o catastrofa ecologica, pentru ca nu sunt cianuri, insa s-ar polua cu metale grele”, a spus geologul Artur Czigler din cadrul companiei Remin.



Plumbul si zincul, cele doua elemente principale care polueaza, au efecte in timp, un exemplu graitor in acest sens fiind raul Sasar care strabate municipiul Baia Mare si a carui apa a avut mereu o culoare rosiatica, nepopulata de nicio vietate.

Evz Transilvania



Sibiu - Ceata Domnului la spovedanie cu securitatea Toti preotii erau urmariti de Securitate si toti erau la un moment dat obligati sa vorbeasca cu securistii. Afirmatia ii apartine unui preot sibian, acum pensionat. Danila Luca a fost protopop de Sibiu timp de 25 de ani.



Acum asista linistit la parada preotilor chemati la CNSAS pentru a da lamuriri despre colaborarea lor cu Securitate. El sustine insa ca dar nu inseamna ca au fost colabopreotii desi erau obligati sa vorbeasca cu securistii, nu erau turnatori. Pana acum, CNSAS a dat verdict de colaboratori pentru opt inalti prelati.



Danila Luca are acum 84 de ani. In fiecare zi de cand a iesit la pensie a imbracat in continuare hainele preotesti.



„Preotia este pentru cat vei trai nu e doar o meserie”, spune preotul pensionat. S-a hirotonit in 1949, convins fiind de mitropolitul Ardealului de atunci Nicolae Balan, urmatorul dupa Andrei Saguna. Vorbeste si acum cu durere in suflet, despre acea perioada in care era deosebit de greu sa iei o asemenea decizie.



„Nu era usor sa te decizi atunci sa faci teologia si sa te hirotonesti. Erau foarte multe restrictii, iar oamenii de atunci ii spuneau si tatalui meu sa nu ma lase sa merg la teologie”, spune Danila Luca. Prima parohie care i-a revenit a fost la Toparcea.



Acolo a simtit pentru prima data cat de greu este sa isi desfasori activitatea ca si preot. „Securitatea era atunci peste tot. Erau peste o mie de securisti. Nu aveai voie sa faci religie, nu aveai voie sa faci nimic pentru ca erai peste tot urmarit de securisti. Veneau la nunti, botezuri, inmormantari. Peste tot”, spune fostul protopop.



Din 1954 parintele a fost transferat la Sibiu. A fost mai intai secretar la protopopiat, preot misionar pe sase judete, iar din 1975 a fost numit protopop de Sibiu.



„Eu nu am vrut la inceput acest post. Aveam in subordine 130 de parohii, de la Arpasu pana la Jina, cu multi preoti. Stiam ce urma sa ma astepte. In ceea ce priveste securitatea mereu am fost mediator. Trebuia sa ma apar si eu si sa ii apar si pe preoti.



M-am rugat tot timpul la Dumnezeu. Mereu stiam ca vin la mine in cunostinta de cauza. Practic de la mine cereau doar o confirmare. Nu puteai sa ii minti. Eu am stat mereu pe verticala”, spune Danila Luca. Preotul sibian spune ca erau mereu monitorizati de catre un om.



„Aveam si noi un inspector de culte care era atent sa nu alunecam. Adica sa nu vorbim impotriva regimului si sa nu facem propaganda”, povesteste Danila.

Ziarul de Sibiu



Economic



Eveniment



Cluj - Salariul mediu net al clujenilor, 1.107 lei Preturile au crescut in judet cu 2,7% intr-o luna.



Reprezentantii Directiei Judetene de Statistica (DJS) Cluj au anuntat ieri ca la inceputul acestei toamne castigul mediu net din judet este de 1.107 lei, cu 24% mai mare decat anul trecut.



Cu toate acestea, preturile au crescut in luna august, fata de iulie, la produsele alimentare, nealimentare si la servicii cu 2,7%.



Conform datelor centralizate de catre DJS Cluj pe luna august, castigul salarial mediu nominal brut realizat in luna august la Cluj a fost de 1.500 de lei, iar cel net a atins 1.107 lei. “Castigul salarial mediu net din luna august 2007 a fost mai mare cu 24% fata de aceeasi luna din anul 2006.



La nivelul economiei in aceeasi luna castigul salarial mediu nominal brut a fost de 1.395 de lei, iar cel net de 1.030 de lei”, a aratat directorul executiv al DJS, Pop Codrea. Pe de alta parte, reprezentantii institutiei clujene au atras atentia ca rata somajului a scazut cu 1,1% fata de anul trecut.



Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii august a fost de 8.482 de persoane (82,3% muncitori si 52,6% femei), iar rata somajului, calculata fata de populatia activa, reprezinta 2,6%.



De asemenea, seful DJS, Pop Codrea, a precizat ca si in cazul indicatorilor economici pentru judetul Cluj s-au inregistrat cresteri.



Indicele productiei industriale pe primele opt luni ale acestui an, comparativ cu 2006, a fost de 107,3% - a crescut cifra de afaceri a intreprinderilor industriale, activitatea de comert exterior, dar si valoarea lucrarilor din constructii.



Mai mult, in august au fost inmatriculate 51 de societati comerciale cu participare straina la capitalul social, valoarea capitalului subscris fiind de 268.700 de euro.



Majorari s-au inregistrat si in cazul serviciilor de turism. Pana in luna august, la Cluj au fost cazati 234.284 de turisti, dintre care peste 19% sunt straini

Ziua de Cluj



Sibiu - Fermierii ies in strada Comisia Europeana a acordat ieri Romaniei o luna pentru a rezolva problemele din sistemul de plati din agricultura, in caz contrar riscand sa i se reduca din subventii.



Tot din cauza subventiilor, oierii din judetul Sibiu pregatesc pentru 18 octombrie pichetarea Prefecturii si pentru 31 octombrie blocarea drumurilor si a vamii. Directorul Agentiei de Plati si pentru Interventii in Agricultura spune ca de vina este sistemul electronic.



Comisia Europeana a trimis ieri Romaniei o nota pentru a o informa ca risca reducerea cu 25 de procente a platilor pentru agricultura, daca nu poate rezolva o serie de neajusuri grave in sistemul sau de administrare si control financiar. Retragerea acestor sume de bani nu ar trebui sa afecteze in mod direct producatorii din agricultura si fermierii, ci ar insemna mai putini bani pentru Guvern.



Teodor Hategan, directorul Agentiei de plati si pentru interventii in Agricultura Sibiu (Apia) spune ca neregulile nu ar fi in camp sau la productia agricola ci la sistemul informatizat. “Problema principala este aplicatia electronica.



Din cauza aplicatiei a aparut aceasta clauza pentru ca foarte mult ne-am chinuit si cand am introdus parcelele”, a declarat ieri Teodor Hategan.



Acesta a mai explicat ca din intalnirile pe care le-a avut cu omologii lui din Germania sau alte tari ale Uniunii Europene a aflat ca si acestia s-au confruntat cu aceleasi probleme ca si agentia pe care o conduce sau celelalte din tara, deci nu ar fi un caz singular.



De asemenea, o alta problema pe care o vede Teodor Hategan ar fi legata de modul in care au ineteles oamenii ca trbuie sa-si declare pamanturile pentru a primi subventiile. Legislatia Uniunii Europene spune ca primeste subventie cine lucreaza pamantul, nu cine il are in proprietate, ori la noi toata lumea a declarat ce a vrut.



“Foarte multa lume nu mai lucreaza pamantul. El trebuie intretinut daca vor subventie”, a declarat Hategan.

Ziarul de Sibiu



Cluj - Energie din soare si rumegus Judetul Cluj dispune de 410 mii de euro pentru ca motii sa poata folosi sursele neconventionale de energie.



Numarul caselor care-si obtin apa calda cu ajutorul panourilor solare si al scolilor incalzite cu rumegus pe post de combustibil ar putea creste semnificativ in urmatorii ani in zona Muntilor Apuseni.



Reprezentanta Consiliului judetean (CJ) Cluj la Bruxelles a obtinut o finantare de 410 mii de euro pentru a identifica unde si cat de eficient se pot folosi sursele neconventionale de energie in judet, precum si potentialul combustibilului din rumegus pentru zona Apusenilor.



„Studiile noastre vor identifica, in primul rand, nevoile comunitatilor, atat ale micilor comune, cat si ale oraselor, precum si potentialul zonelor respective: ce exista si cum se poate folosi. In urma acestor demersuri, vom selecta sase posibile proiecte, pentru care vom realiza studii de fezabilitate.



Acestea vor putea fi folosite pentru obtinerea unor alte finantari europene, de aceasta data pentru investitii”, a explicat Bogdan Rogin, reprezentantul CJ Cluj la Burxelles. Potrivit acestuia, proiectul prezentat ieri se va incheia la sfarsitul anului 2009, data la care se va sti cu exactitate unde si cum se poate obtine energie din surse alternative.



„Uniunea Europeana aloca sume nerambursabile importante pentru asemenea investitii. In plus, in majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene, statul subventioneaza, intr-o forma sau alta, achizitionarea de tehnologie pentru obtinerea de energie neconventionala, lucru care speram sa se intample si in Romania”, a precizat si Cristophe Grulois, directorul ERBE, firma belgiana care asigura managementul proiectului.



Acesta a povestit cum Belgia s-a orientat tot mai mult spre energia obtinuta din rumegus, in conditiile in care o asemenea investitie se amortizeaza in aproximativ 6-8 ani. In plus, pretul petrolului, care este folosit mai ales in zonele belgiene rurale pentru producerea energiei electrice, inregistreaza tendinte de crestere semnificativa in urmatorii ani.

Evz Transilvania



Cluj - Inaugurarea Iulius Mall, pe 10 noiembrie Deschiderea oficiala a complexului din cartierul Gheorgheni a fost stabilita pentru 10 noiembrie.



In cazul in care Iulius Mall s-ar fi deschis in 20 octombrie, data reper anuntata de managementul Iulius Group, o parte dintre chiriasi nu ar fi fost pregatiti in ceea ce priveste stocul de marfa, lucrarile de amenajare sau pregatirea angajatilor, au explicat reprezentantii Iulius Mall.



Acestia au precizat ca in momentul inaugur`rii toate cele peste 160 de magazine si restaurante vor fi deschise si pregatite cu un stoc de marfa suficient, iar amenajarile si finisajele vor fi complet finalizate.



Proiectul a debutat in iunie 2006, iar din august 2007 a intrat in faza de finisaje finale.



“Practic, Iulius Mall Cluj ar fi putut fi deschis inca de la inceputul lunii octombrie, insa managementul grupului a decis sa nu faca nici cel mai mic compromis fata de clientii sai”, au transmis reprezentantii Iulius Mall.



“Ii respectam prea mult pe clujeni pentru a le oferi un cadou ambalat in graba. Am investit 60 de milioane de euro in proiectul Iulius Mall Cluj si vrem ca prima impresie sa fie pe masura efortului uman si financiar depus in toate aceste 16 luni de la demararea proiectului”, a declarat Iulian Dascalu, presedintele Iulius Group.

Ziua de Cluj



Iasi - 10.000 de ieseni au trecut pragul Carrefour in prima zi de functionare Magazinul Carrefour a fost luat cu asalt in prima zi de cumparaturi. Potrivit oficialilor companiei, ieri au trecut pragul centrului comercial, in medie, circa o mie de persoane in fiecare ora.



„Din pacate, nu va pot da numarul exact de clienti sau valoarea cumparaturilor efectuate. Pot spune, insa, ca astazi (n.r. - ieri) vor fi peste 10.000 de clienti pina la finele programului", a apreciat Andreea Mihai, directorul de marketing al retailer-ului la nivel national.



Aceasta a mai precizat ca, printre cele mai bine vindute articole din hypermarket se numara electrocasnicele, unele produse alimentare de baza si imbracamintea. „Centralizarea acestor date va putea fi facuta abia miine (n.r. - azi) dimineata. Ceea ce pot sa va spun, la acest moment, este ca cosul de cumparaturi este variat si plin.



S-au dat foarte bine televizoarele aflate la promotie, astfel ca am cerut umplerea rafturilor cu acest articol in mod frecvent. Au fost numeroare solicitari si pentru ulei, zahar, calculatoare, la care se adauga colectia de textile de toamna", a exemplificat Daniela Protopopescu, directorul de marketing de la Carrefour Iasi, pe baza informatiilor detinute ieri seara.



Hypermarket-ul deschis ieri la Iasi este cel de-al noualea magazin de profil din tara si primul de acest gen din zona Moldovei. Conform raportarilor financiare aferente anului trecut, Carrefour Romania a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 609 milioane euro, ceea ce inseamna mai mult cu circa 39% fata de perioada similara a anului precedent.



„Oferim o gama de peste 55.000 de produse alimentare si nealimentare si o suprafata de vinzare in hypermarket de peste 8.500 metri patrati", a mentionat Catalin Samara, directorul Carrefour Iasi.

Ziarul de Iasi



Vaslui - Padurile private, taiate fara mila Lasate fara aparare, padurile private sunt tinta predilecta a hotilor de lemne.



Din cele 16.100 hectare de paduri aflate in regim privat la nivelul judetului Vaslui, doar pentru 7.000 de hectare s-au incheiat contracte de paza sau administrare cu Directia Silvica Vaslui.



Restul, 4.600 hectare, sunt practic ale nimanui si din aceste paduri au loc cele mai multe sustrageri de material lemnos, care risca, la un moment dat, sa defriseze total suprafetele in cauza.



Inspectorii din cadrul Inspectiei Silvice si de Vanatoare (ISV) Vaslui au declarat ca mijlocul cel mai "performant" cu care se fura sunt carutele cu cai, deoarece folosesc drumuri secundare si au puncte de desfacere imediate ale lemnului.



"Solutia pentru a diminua acest fenomen este aceea ca padurile particulare sa fie date in paza si administrare la o structura silvica autorizata.



Fac apel la proprietarii persoane fizice si la primariile din mediul rural sa inteleaga scopul incheierii contractelor de paza cu ocoalele silvice, care sunt spre binele padurii", a spus Ion Dragan, coordonatorul ISV Vaslui.



Seful Inspectiei Silvice a mai aratat ca, incepand cu 15 septembrie si 1 octombrie, s-au scos pentru exploatare la agentii economici si ocoalele silvice multe parchete de padure.



In acest context, toate drumurile forestiere si publice care au acces catre paduri vor fi supravegheate cu multa atentie.

Romania libera editia de Moldova



Gorj, Mehedinti - Ancheta interna la Complexul Energetic Turceni Actuala conducere a Complexului Energetic Turceni a demarat o ancheta interna dupa ce a descoperit in contabilitatea complexului o factura de aproximativ 700 de miliarde de lei vechi.



Factura respectiva reprezenta valoarea datoriilor societatii Electrica SA catre CET si a fost inregistrata cu scopul de a „umfla“ profitul unitatii, potrivit conducerii CET.



O factura de aproximativ 700 de miliarde de lei vechi a iscat o adevarata „furtuna“ in interiorul Complexului Energetic Turceni din judetul Gorj.



Directorul general al CE Turceni, Dumitru Cristea, a declansat o ancheta interna pentru a afla ce s-a intamplat cu o factura folosita de fosta conducere pentru a creste profitul unitatii.



„Am angajat o firma de avocatura din Bucuresti si analizam acest caz. Fosta conducere a complexului a facut provizioane cu 200 de miliarde pe anul trecut, iar restul au ramas provizioane pentru anul acesta, din suma aceea totala de 680 de miliarde de lei vechi.



Ni se diminueaza astfel profitul si, din pacate, se diminueaza mult de tot, pana spre zero. Cei de la Electrica nu au recunoscut niciodata factura respectiva.



In prezent, lucrez la o informare catre Consiliul de Administratie si Comisia de cenzori. Comisia de cenzori este cea care va proceda in consecinta, in conditiile in care factura nu este recunoscuta de nimeni, dar bagata in contabilitate, iar profitul umflat“, a declarat directorul general.

Gazeta de Sud



Constanta - Consumatorii critica serviciile primite Cele mai multe reclamatii ajunse la sediul OJPC Constanta sunt facute la adresa agentilor economici imobiliari. Garantiile trebuie eliberate de catre producatori.



Sediul oficiului pentru Protectia Consumatorului Constanta a fost gazda unei sedinte de consiliere adresata agentilor economici din domeniul tamplariei.



Angajatorii nu s-au aratat prea interesati de drepturile cumparatorilor, avand in vedere ca doar sase comercianti, din cei 12 invitati, s-au prezentat la sediul OJPC Constanta.



"Avem foarte multe reclamatii la adresa serviciilor prestate. Cele mai multe nemultumiri sunt referitoare la montarea usilor de interior si exterior. Acestia nu beneficiaza de nici o informatie din parte agentilor economici.



Cumparatorii nu cunosc cine are datoria sa demonteze usa sau cine este dator sa zugraveasca dupa montare. La capitolul informare stam extrem de rau.



Daca beneficiarii ar cunoaste toate prevederile contractului, inca de la inceput, nu ar mai exista zecile de reclamatii sosite la sediul nostru", a declarat directorul OJPC Constanta, Eugen Voineagu.



Persoanele care intampina probleme cu marfa cumparata sunt purtate de la o institutie la alta pentru a obtine dreptul la garantie. Acestia sunt trimisi, in primul rand, la compania de unde au achizitionat produsul pentru a ajunge la un consens.

Romania libera editia de Dobrogea



Mures - Proprietarii de terenuri care fac declaratii mincinoase nu vor fi despagubiti Directorul Directiei Silvice Tg. Mures, Cristian Chirtes, a declarat ieri ca in judet exista proprietari de terenuri care profita de faptul ca Regia Nationala a Padurilor (RNP) acorda despagubiri pentru culturile distruse de animale salbatice si fac declaratii mincinoase.



Potrivit lui Chirtes, acestia fie isi recolteaza produsele si sustin ca le-au fost distruse, fie cultiva chiar pe terenurile care sunt distruse in mod constant de animale pentru a fi despagubiti.



Chirtes a spus ca numai in acest an Directia Silvica a acordat despagubiri de peste 20.000 lei pentru culturile de porumb si de cartofi distruse de mistreti.



RNP este obligata sa acorde despagubiri, deoarece vanatul este un bun al statului, iar statul trebuie sa-i despagubeasca pe cetateni.

Business Standard



Dolj - Europark fara proiect Concursul de idei pentru desemnarea proiectului arhitectonic Europark, zona de agrement si comerciala care ar urma sa se ridice langa Parcul „Nicolae Romanescu“, are rezultate dezamagitoare: doar doua proiecte si amandoua slabe.



Sosirea americanilor de la Ford ii agita pe oficialii din Banie. Primarul Craiovei, Antonie Solomon, sustine ca un reprezentant al Ford l-a intrebat ce le poate oferi orasul multinationalilor care vor deservi uzinele de automobile, in materie de agrement.



„Eu le-am spus atunci: Parcul «Nicolae Romanescu». Ei mi-au raspuns ca nu e de ajuns“, a declarat ieri Antonie Solomon.



Primarul a dezvaluit ca nu este multumit de rezultatul concursului de idei lansat de municipalitate pentru desemnarea proiectului castigator al Europark, asa cum a fost numit intr-o prima faza viitorul obiectiv turistic si comercial pe care Solomon il vede langa Parcul „Nicolae Romanescu“.



„Nu au fost intocmite decat doua proiecte, spre parerea mea de rau. Am dus asta-vara pe acea miriste zeci de arhitecti si i-am rugat sa aseze pe plansa o viziune a ceea ce vreau sa facem acolo. Am oferit 100 de milioane de lei vechi proiectului castigator.



Nu e mult, dar e ceva. Si ce credeti? Azi-dimineata am primit doua oferte. Doar doua! Nu inteleg de ce. Poate ca unii sunt platiti ca sa nu vina.



Dupa-amiaza o sa ne intalnim din nou cu firmele care au facut aceste proiecte si cu niste reprezentanti ai Ministerului Culturii, ca sa mai discutam. Oricum, sunt dezamagit“, a declarat Solomon.



Acesta nu a oferit detalii despre continutul proiectelor, dar unul dintre putinii specialisti care vazusera documentele a spus ca primarul nu a fost foarte incantat.



In orice situatie, din Europark nu vor lipsi terenurile de sport, bazinele de inot, aquamagic, locurile de joaca si magazinele.

Gazeta de Sud



Arad - Aradul se incalzeste CET a inceput probele la cald si e posibil ca de sambata sa furnizeze caldura aradenilor non-stop.



Decizii importante pentru CET Arad si pentru aradeni: conducerea societatii a decis sa inceapa probele la cald de aseara, dupa ce activitatea de umplere a instalatiilor de incalzire s-a incheiat joi.



Potrivit managerului Lucian Barniciu, „astazi (ieri - n.r.), de la ora 20.00, incep probele la cald, care vor tine pana maine la ora 8.00, dupa care vor fi reluate in fiecare noapte, timp de trei nopti la rand, inclusiv vineri spre sambata”.



Directorul CET sustine, in plus, ca a vazut prognoza meteo pentru urmatoarele zile (decizia de pornire a instalatiilor fiind luata si in functie de aceasta prognoza) si ca vin zile friguroase.



„Sambata vor fi numai trei grade noaptea si doar 14 in timpul zilei, dupa care vor veni zile la fel de friguroase. Daca aceasta prognoza se va adeveri si temperaturile exterioare vor scadea, vom functiona in mod continuu, adica vom livra caldura continuu”, a punctat Lucian Barniciu.

Arad Online



Braila - Pesta porcina in Insula Mica Insula Mica a Brailei a intrat in carantina de gradul doi, dupa ce in aceasta zona au fost descoperite doua focare de pesta porcina.



Potrivit Ordinului 288 al institutiei Prefecturii Braila, s-a interzis circulatia animalelor din si catre zona respectiva. Totodata, a fost instalata paza militarizata in localitatile Marasu, Gropeni, Bertesti si Stancuta, Bandoiu, Tacau, Stramba si Gura Calmatui.



Dupa inventarul facut de Directia Sanitar-Veterinara, sunt aproximativ 2.500 de porci in zona care ar trebui sacrificati. “Masurile care ar trebui luate in aceasta directie constau in exterminarea lor, iar pe cei de vizavi de Dunare va trebui sa-i vaccinam.



S-a comunicat de catre Autoritatea Nationala Veterinara la Bruxelles ca porcii sunt semisalbatici si se cauta a se adopta solutia de la porcii salbatici, acest lucru eliminand varianta sacrificarii tuturor celor cateva mii de porci din Insula Mica”, a precizat Gicu Dragan, director in cadrul Directiei Sanitar-Veterinare Braila.



Potrivit subprefectului Dumitru Popa, in cazul adoptarii solutiei sacrificarii porcinelor din Insula Mica, impactul economic va fi foarte mare, mai ales ca vor trebui facute despagubiri catre populatie, plus masurile necesare prinderii si incinerarii acestor animale.

Business Standard



Banci/Finante



Iasi - Bancile se bat pe banii iesenilor Aproape 200 de agentii bancare au fost deschise pentru a-i deservi pe locuitorii din Iasi, ca si pe cei din cele mai importante localitati ale judetului.



Bancile comerciale duc de mai multi ani o batalie stransa pentru a pune mana pe economiile iesenilor.



In prezent, 30 de companii au deschise 189 de sucursale si agentii in tot judetul. Cele mai multe sunt in municipiul Iasi, unde exista 130 de unitati, restul fiind raspandite in alte orase sau in mediul rural.



Societatea cu cele mai multe sucursale si agentii este BRD, care a reusit sa-si puna pe picioare o retea cu 49 de puncte de lucru, dintre care noua deservesc populatia din comunele invecinate Iasiului.



„Este explicabil prin cererea mare venita din randul iesenilor. La agentiile noastre, oamenii pot sa-si plateasca facturile la telefon si utilitati, sa-si depuna economiile, sa achite ratele, dar si sa se imprumute“, afirma Eugenia Dascalescu, director la BRD Iasi.



Pe urmatoarele locuri in acest top sunt BCR (Banca Comerciala Romana) si Banca Transilvania. Prima are in total 17 agentii, din care 14 in municipiul Iasi, iar cea de-a doua 13 unitati in oras. Iesenii care au conturi la Raiffeisen Bank isi pot derula afacerile prin 10 sucursale.



La polul opus se afla bancile ABN AMRO, ATE Bank, Egnatia Bank sau Romanian International Bank, care au doar cate o singura filiala in Iasi.



O acoperire buna are insa si HVB Banca pentru Locuinte, care isi deserveste clientii nu doar prin cele patru agentii deschise in oras.



„Avem o retea mobila de agenti de vanzari, care se deplaseaza acolo unde este nevoie de ei. Mai mult, am incheiat un acord cu Cooperativa de Credit Viitorul, care detine deja o structura cu 27 de centre in tot judetul“, explica Adrian Resmerita, director in cadrul HVB Banca pentru Locuinte.



Numarul agentilor de vanzari care strabat judetul pentru iesenii care vor sa se imprumute se ridica la 27. „Orice banca foloseste acest mod de a cuceri noi clienti, pentru ca este mai ieftin sa trimiti oameni acolo unde nu exista o unitate“, mai spune Resmerita.

Evz Moldova



Sibiu - Fiscul isi face strategia la Sibiu Agentia Nationala de Administrare Fiscala organizeaza la Sibiu, pana in 12 octombrie 2007, seminarul cu tema “ Actualizarea indicatorilor de performanta ai Agentiei Natioanle de Administrare Fiscala si defalcarea planurilor anuale de masuri”.



Seminarul a inceput in 9 octombrie si face parte din proiectul de twinning “Finalizarea armonizarii legislatiei fiscale si consolidarea administratiei fiscale”, dezvoltat in colaborare cu Agentia Tributaria din Spania si Directia Generala de Impozite din Franta.



Lucrarile seminarului au fost deschise de catre Grigore Popescu, directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice a judetului Sibiu, si de Stefania Ionita liderul roman al proiectului “Finalizarea armonizarii legislatiei fiscale si consolidarea administratiei fiscale”.



In prima parte a seminarului, Francisco Munoz de Morales, liderul spaniol al proiectului a prezentat modelul de planificare al administratiei fiscale din Spania, organizarea aparatului central si procesul de elaborare si monitorizare a planurilor anuale.

Ziarul de Sibiu



Constanta - Cont unic pentru contribuabili Contribuabilii constanteni care care platesc integral si la termenele prevazute de lege obligatiile fiscale si care nu au obligatii fiscale restante au posibilitatea de a efectua plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat intr-un cont unic.



Pentru aceasta, ei trebuie sa utilizeze un ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru obligatiile datorate bugetului de stat si un ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligatii de plata.



Pana la data de 1 ianuarie 2008, folosirea conturilor unice este o facilitate oferita acelor categorii de contribuabili care indeplinesc cele doua conditii impuse de lege: nu au restante si platesc integral si la termen.



"Deoarece repartizarea sumei platite in cont unic, pe conturile si in cuantumurile mentionate de contribuabil pe Declaratia 100, se face exclusiv prin sistem informatic, recomandam contribuabililor sa foloseasca aceasta facilitate doar daca au certitudinea ca nu figureaza cu restante la plata",



a declarat Silvia Mihai, directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice Constanta.

Romania libera editia de Dobrogea



Prahova - SIF Transilvania aduce 2 mil. euro la capitalul THR Prahova Compania Turism, Hoteluri si Restaurante (THR) Prahova (TUSI) intentioneaza sa-si majoreze capitalul social cu 7,17 milioane de lei (peste 2 mil. euro), la 19 milioane de lei, prin emiterea de actiuni noi, care vor fi oferite spre subscriere actionarilor la un pret de 0,1 lei/actiune, egal cu valoarea nominala.



Majorarea de capital va fi discutata de actionari la adunarea generala de la jumatatea acestei luni, potrivit convocatorului companiei.



Titlurile ramase nesubscrise vor fi oferite spre subscriere salariatilor, directorului general si administratorilor societatii la valoarea de 0,15 lei pe actiune.



Actiunile ramase nesubscrise in etapa a doua vor fi anulate. Actionarul principal al THR Prahova este SIF Transilvania, cu o participatie de 89,49 % din capital.

Ziarul Financiar



Imobiliare



Timis - Tiganii devin proprietarii Lugojului Lugojul devine pe zi ce trece ”proprietatea” etnicilor rromi. In anii scursi de la revolutie, acestia au reusit sa achizitioneze zeci de imobile, multe dintre ele cu caracter istoric.



Aproape ca nu este strada in Lugoj, unde rromii sa nu fi cumparat vreo casa. Situatia se pastreaza oarecum similara cu cea din perioada interbelica, insa atunci cei care detineau numeroase imobile erau etnicii evrei.



Dupa nationalizarea locuintelor in perioada comunista si recunoasterea dreptului la proprietate incepand din 1990, lucrurile s-au schimbat. Fostii proprietari au reintrat in posesia caselor, insa multi nu mai locuiesc in Lugoj si au preferat sa le instraineze.



Rromii s-au aratat cei mai interesati de cumpararea lor, astfel ca daca in trecut doar cateva strazi aveau populatie majoritar rroma, astazi si alte artere se regasesc in aceasta ipostaza.



Cert e ca multe dintre imobile au fost lasate in paragina, iar rromi le-au readus pe linia de plutire sau le-au daramat si au reconstruit pe suprafata respectiva adevarate palate. Ioan Bot, bulibasa rromilor din Lugoj are si o explicatie privind dorinta tiganilor de a avea multe proprietati.



”In general, aceste familii sunt numeroase si atunci doresc sa-si vada copiii la casele lor. Oricum, nu sunt proprietari de numeroase imobile, ci fiecare detin cate unul sau doua. E si mandria lor sa construiasca, sa le mai ridice cate un turnulet”, spunea Ioan Bot.

Redesteptarea



Vaslui - Amenzi pentru refacerea fatadelor fara autorizatie Peste 2.000 de proprietari de apartamente din municipiul Vaslui care si-au refacut fatadele blocurilor fara a avea autorizatiile necesare vor fi sanctionati de catre primarie cu amenzi cuprinse intre 10.000 si 100.000 de lei, transmite corespondentul NewsIn.



Primarul municipiului Vaslui, Victor Cristea, a solicitat, marti, tuturor administratorilor asociatiilor de locatari sa inventarieze toate blocurile a caror fatada a fost refacuta.



“Fatadele refacute fara autorizatie cu mesteri de ocazie reprezinta un pericol public pentru trecatori, oricand existand riscul ca bucatile de tencuiala sa se desprinda de pe blocuri.



Mai mult, vom trece la daramarea fatadelor vopsite in diferite culori, mai ales acolo unde nu au fost obtinute avizele necesare”, a declarat primarul municipiului Vaslui, Victor Cristea.

Business Standard



Companii



Iasi - Cei mai buni angajatori din Iasi In clasamentul realizat de revista Capital au intrat Ness Romania, Antibiotice si grupul SCR ce controleaza firma Iasitex.



Angajatii si-au schimbat criteriile de evaluare ale unei firme atunci cind isi cauta de munca.



Potrivit unui studiu realizat de revista „Capital" in colaborare cu institutul de cercetare a pietei GfK Romania, cele mai importante doua aspecte de care tine seama un salariat inainte de a opta pentru un post de lucru la o firma sau alta sint conditiile de dezvoltare profesionala si calitatea colaborarii in companie.



Conform studiului, persoanele aflate in cautarea unui job pun ceva mai putin pret pe pachetul salarial si conditiile de munca, in conditiile in care opteaza pentru un post de nivel cel putin mediu.



In urma intervievarii a aproximativ 3.700 de salariati ce ocupa pozitii medii de conducere in companiile in care lucreaza, saptaminalul economic a intocmit un „Top 100 al celor mai bune companii pentru care sa lucrezi".



Pe lista se regasesc atit firme din Iasi, cit si companii care si-au deschis reprezentante la nivel local. Astfel, pe pozitia 59 la nivel national, si prima din Iasi, in clasamentul firmelor unde angajatii s-au declarat cel mai multumiti de criteriile enumerate anterior, se afla Ness Romania din domeniul IT.

Ziarul de Iasi



Timis - Solectron Romania a incetat sa existe Cu pierderi de peste 2,1 milioane de euro in 2006, fabrica din Timisoara este preluata incepand de saptamana aceasta de noul proprietar, Flextronics.



Azi se pune punct tranzitiei de la Solectron la Flextronics pentru cei 3.000 de angajati ai fabricii timisorene. Oficialii companiei refuza sa ofere detalii legate mai ales de viitorul angajatilor.



Flextronics, multinationala cu sediul central in Singapore, a finalizat preluarea actiunilor Solectron la 1 octombrie. Saptamana aceasta, noul proprietar s-a instalat la Timisoara.



Ultimii doi ani au fost rai pentru Solectron Timisoara. A incheiat 2006 cu o pierdere de peste 2,1 milioane de euro. Conform datelor de la Oficiul Registrului Comertului, in 2005 pierderile Solectron Romania au fost de 3,22 milioane de euro.



In acest timp compania si-a redus numarul angajatilor de la 2.728, in 2004 pana la 2.082, in 2006. „Scaderea este la numarul angajatilor cu carte de munca, pentru ca s-a mers mult pe inchirierea de operatori de la firme specializate”, declara o sursa din companie.



Cel putin in privinta transparentei, preluarea de catre Flextronics nu a adus nicio schimbare in atitudinea companiei din Timisoara. Gabriel Sabau, manager de Resurse Umane, a refuzat sa comunice informatii legate de efectele schimbarii asupra angajatilor din Timisoara.



„Va multumim pentru interesul aratat fata de compania noastra, insa deocamdata nu va putem raspunde la intrebari. Preluarea Solectron de Flextronics s-a realizat abia de curand si suntem deocamdata in faza de tranzitie”, s-a rezumat sa declare Sabau.



Mult mai deschisi la dialog sunt liderii sindicali, care spun ca dupa primele zile de „tranzitie” nu se vad masuri pentru rezolvarea problemelor importante din fabrica.

Evz Vest



Bihor - International de patru stele Hotelul International din statiunea Baile Felix, redeschis de curand, a primit clasificarea de 4 stele,



iar baza de tratament din incinta complexului a primit sigla Europespa - med, care atesta indeplinirea standardelor Asociatiei Europene a Statiunilor Balneare referitoare la infrastructura generala a terapiilor, igienei si securitatii turistilor.



Este primul complex balnear din Romania care a primit aceasta recunoastere si cel cu numarul 21 din Europa.



Complexul turistic a fost auditat de o comisie a AESB, in urma unor verificari riguroase.



„A fost prezenta aici o comisie din Germania de la Institutul de Balneologie, iar timp de trei zile am avut de raspuns la un chestionar cu 400 de intrebari”, a declarat reprezentantul SC Turism Felix SA, Mircea Tarau.



El a precizat ca sectia de namol din cadrul bazei de tratament a avut un rol important in obtinerea acestei recunoasteri.



„Sectia de namol a fost analizata cu foarte mare atentie de catre comisie, intrucat namolul poate crea cele mai multe probleme.



Insa am trecut examenul, drept urmare ceea ce se asteapta de la noi, avand aceasta omologare, este sa ne mentinem la aceleasi standarde”, a precizat reprezentantul Turism Felix.

Bihor Online



Arges - Munca la negru - obisnuinta in Pitesti Anul acesta, in Pitesti, s-a constatat o crestere vizibila a angajatorilor care doresc sa lucreze fara forme legale.



Astfel, acestia ii „pacalesc” pe oamenii care cauta disperati un loc de munca, cu cateva zeci de lei la salariu, ii schimbul acceptului pe care angajatii si-l dau de a lucra fara carte de munca.



Si cum in Pitesti exista atatea persoane care nu au un loc de munca, singurii care au de castigat sunt patronii diferitelor societati.



Acestia, in speranta ca au ceva cunostinte pe la diferite institutii, cauta sa angajeze persoane fara carte de munca sau, in cel mai fericit caz, cu un salariu minim pe cartea de munca. In multe din cazuri, nici angajatilor cu forme legale nu li se respecta drepturile.



Din lipsa echipamentului adecvat dar si a mediului ii care acestia lucreaza, anul acesta, in Arges au fost inregistrate nu mai putin de 85 de accidente de munca. Numai ca, anul acesta, multora dintre patroni, planurile nu le-au mai functionat cum trebuie, deoarece au fost depistati de catre cei de la ITM, si bineinteles sanctionati.



Nerespectarea prevederilor legale de catre angajatori este un lucru din ce in ce mai des intalnit in Pitesti.



Si toate aceste lucruri se intampla pentru ca nu sunt suficiente locuri de munca scoase legal la ITM, ci intalnim „la orice colt” patroni sau directori de institutii care prefera sa mearga in continuare pe sistemul „angajam cunostinte sau persoane care pot sa ofere cat mai mult”.



Un fapt regretabil se produce in momentul in care persoanele care nu au relatii, isi cauta un loc de munca si reusesc totusi sa se angajeze la o „firmulita”, care functioneaza cu cativa angajati.



Si asta pentru ca trebiue sa accepte conditiile impuse de patron. Iar in aceasta situatie sigur patronul doreste sa ii convinga, sa accepte sa lucreze fara forme legale, sau cu un salariu minim pe cartea de munca.



Si cum pentru multe persoane , in acel moment aceasta este cea mai viabila solutie, nu au alta alternativa decat sa accepte.

Obiectiv Argesean



IT



Cluj - Internet si televizoare cu plasma pentru pietari Comerciantii din Piata Mihai Viteazu vor avea acces la Internet si televizoare cu plasma in noua hala agroalimentara.



Anuntul a fost facut de proprietarul haleicare a motivat si astfel sumele cerute pentru inchirierea tarabelor.



Potrivit lui Radu Vlas, noua piata va avea o capacitate de 300 de locuri pentru cei care vor vinde produse agroalimentare. “Am investit pentru aceasta hala 17,5 milioane de euro. La parter va fi piata, cu o capacitate de 300 de locuri.



La primele doua etaje vor fi galerii comerciale, iar incepand cu etajul trei si pana la etajul sase vom avea 430 de locuri de parcare”, a explicat Radu Vlas.



El a facut referiri si la faptul ca vanzatorii din Piata Mihai Viteazu il acuza de faptul ca preturile cerute pentru inchirierea tarabelor sunt foarte mari.



“Oamenii din piata vor plati 160 de euro plus TVA chiria pentru metrul liniar de taraba. Jumatate din pretul pe care il cerem se datoreaza utilitatilor: ventilatie, aer conditionat, cadura, apa si curent.



De asemenea, 20% din suma este reprezentata de serviciile de curatenie, paza, cablu, televizoare cu plasma si Internet.



Din intreaga suma, numai 5% va fi profitul firmei”, a explicat proprietarul noii hale. Vanzatorii din Piata Mihai Viteazu au opinii diferite cu privire la noua hala. “Cine va avea bani va vinde aici. Conditiile sunt mult mai bune.



Prefera sa vanda in frig? Aici nu as mai sta in ploaie cum am facut pana acum”, a declarat Viorica Visonu, una dintre vanzatoarele din Piata Mihai Viteazu.



Pe de alta parte, alti comercianti nu sunt de acord cu pretul cerut, spunand ca este mult prea mare, indiferent de conditiile care li se ofera.



“Ar fi trebuit ca pretul pentru piata sa fie la fel ca si cel pe care il platim Primariei: 90 de lei. Nu reusim sa scoatem atatia bani cati ne sunt ceruti pentru chirie”,



ne-a spus unul dintre vanzatorii care au protestat fata de sumele pe care va trebui sa le achite proprietarului noii hale agroalimentare.

Ziua de Cluj



Constanta - Criminalitatea informatica, la cote alarmante Mai multi tineri cu aceasta preocupare au fost trimisi in judecata.



Dupa prelucrarea informatiilor, sumele de bani sunt sustrase din conturi. Infractorii isi creeaza un obicei la care nu pot renunta.



Tinerii constanteni s-au dovedit deosebit de indemanatici in ceea ce priveste manevrarea calculatoarelor si a diverselor aparaturi, mai mult sau mai putin legale. Aurelian Pavel, seful CZCCOA Constanta, admite ca, desi in ultima perioada au fost depistati si trimisi in judecata mai multi tineri care aveau aceasta preocupare, criminalitatea informatica la nivelul judetului este inca in plina desfasurare.



"Diversi indivizi cu abilitatea de e accesa internetul si bazele de date ale companiilor internationale, folosesc ilegal informatiile pe care le obtin si aduc mari prejuducii firmelor", a declarat Aurelian Pavel.



Dupa prelucrarea informatiilor, ei pot extrage mari sume de bani din conturile unor societati si chiar si ale persoanelor fizice. Pricipalul motiv pentru care incalca legea sunt sumele de bani pe care le pot obtine in urma fraudei.



Avantajul oamenilor legii este ca o data ce incep sa se ocupe cu aceasta "activitate", tinerii isi creeaza un obicei la care nu pot renunta, ceea ce ii face mai usor de depistat.



In cazul in care fapta nu este savarsita de un grup organizat, combaterea fenomenului revine structurilor de politie, in caz contrar implicandu-se specialistii de la B.C.C.O.

Romania libera editia de Dobrogea



Constanta - Firmele, executate prin emailFiscul le va putea trimite contribuabililor rau-platnici, prin mijloacele electronice, titlurile executorii, somatiile de plata si adrese de infiintare a popririi.



Masura a fost dispusa prin Ordinul nr. 1364/2007 al ministrului Economiei si Finantelor. Potrivit Directiei Generale a Finantelor Publice Constanta, actele administrative in cauza, emise prin intermediul mijloacelor informatice, in procesul de colectare a creantelor fiscale, sunt valabile fara semnatura si stampila administratiilor si directiilor financiare emitente.



Prin e-mail va fi transmisa, de asemenea, decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii, care va consemna: debitele firmei, perioadele in care acestea au fost inregistrate, numarul zilelor de intarziere la plata si majorarile de intarziere.



Impotriva deciziei contribuabilii pot face contestatie la organul fiscal emitent, in 30 de zile de la data primirii e-mail-ului. Titlul executoriu expediat va cuprinde natura obligatiilor de plata, volumul lor si termenul de plata expirat. Impotriva acestui titlu contribuabilul persoana juridica va putea face contestatie la instanta judecatoreasca, in termen de 15 zile de la comunicare sau de la luarea la cunostinta.



In ceea ce priveste adresa de infiintare a popririi trasmisa contribuabiliului va instiinta firma datornica referitor la retinerea sumelor restante si la virarea acestora in conturile Trezoreriei Statului.



Poprirea se considera infiintata in momentul primirii adresei de infiintare, iar contestatia in instanta se va face in termen de 15 zile de la luarea la cunostinta.

Observator de Constanta



AutoRoom



Arges - Din cauza unor grave defecte de fabricatie, Dacia a rechemat in fabrica sute de masini Chiar in timpul Salonului Auto de la Bucuresti si dupa ce a aniversat trei milioane de unitati produse de la infiintare, iata ca Dacia trece printr-unul dintre cele mai grave incidente de calitate din ultimul timp.



Dintr-o eroare de fabricatie, zeci de Loganuri au parasit linia de fabricatie cu un defect la partea mecanica care ar putea pune in pericol siguranta pasagerilor. Desi greseala celor de pe platforma Colibasi a fost sesizata pana la urma, se pare ca exista masini cu defect care au parasit portile uzinei si care au ajuns deja la dealeri. Si de acolo pana la clienti nu mai este decat un pas.



Problema sesizata de catre specialistii de la Dacia-Renault se refera la modelul Logan break si implica trenul de rulare al masinii in componenta caruia s-a montat o piesa practic defecta din fabricatie. Incidentul de calitate este atat de serios incat a ajuns pana la urechile conducerii companiei, din Franta.



Piesele defecte au apucat sa fie montate pe masini, care, la randul lor, au luat calea dealerilor. Si de acolo ar putea ajunge la clienti, pe care i-ar pune in pericol. Odata descoperita problema, s-a inceput o munca titanica pentru depistarea Loganurilor MCV afectate.



S-a ajuns astfel la unul dintre cele mai mari blocaje din uzina, mai mult de cinci sute de masini care parasisera banda de montaj si ajunsesera in parcul auto, asteptand livrarea, fiind inspectate.



Problema cea mai mare a celor de la Dacia-Renault este acum depistarea tuturor masinilor cu defect, lucru nu tocmai usor daca tinem cont ca din lotul Loganurilor cu probleme, multe exemplare au ajuns deja la dealerii din tara.



Au fost semnalate cazuri in care specialisti Dacia au rechemat la uzina pentru verificari masini din curtea unor dealeri importanti. Din fericire inca nu sunt informatii cum ca masinile defecte ar fi ajuns la clienti, desi nu este exclus. Incidentul survine intr-o perioada in care mai toti ne-am fi asteptat ca Loganul sa fie deja un produs solid, ferit de incidente majore de calitate.

Obiectiv Argesean



Iasi - Dacia Sandero si Pick UpDacia va incepe anul viitor, in uzina de la Mioveni, productia a doua noi modele bazate pe platforma Logan, unul fiind Logan Pick-up, iar cel de-al doilea, un derivat din modelul Sandero, sustine Charles Morillo, directorul uzinei de autovehicule.



„In 2008, vom produce aici inca doua modele. Unul va fi pick-up, iar celalalt un derivat din modelul brazilian Sandero, ambele fabricate pe aceeasi linie pe care se fabrica modelele actuale, berlina, MCV si VAN.



Linia de asamblare este foarte flexibila, procesul de vopsire, spre exemplu, se face separat pentru diferitele tipuri de caroserie, insa, linia finala de fabricare permite asamblarea tuturor versiunilor de caroserie", a mai spus Morillo.



Acesta a precizat ca, incepind de luni, productia la fabrica de la Mioveni, a ajuns la 1.050 de vehicule pe zi, respectiv circa 60-63 pe ora. „Nivelul de productie reprezinta o valoare medie pentru orice uzina moderna de automobile, indiferent de constructor. Cam acesta este nivelul in toate fabricile mari ale Renault", a explicat directorul uzinei de vehicule.



Sandero, prezentat in septembrie la salonul Auto de la Frankfurt, va fi primul model pe care Renault il lanseaza mai intii in afara Europei. Masina in cinci usi, derivata din platforma B0 a Logan, va fi produsa la uzina din orasul brazilian Curitiba, urmind a fi comercializata in Brazilia din decembrie, si apoi in Argentina.



Sandero e un automobil de clasa mica, cu o lungime de 4,02 metri si un spatiu de depozitare de 320 litri in portbagaj. Spre comparatie, Logan berlina are 4,25 metri lungime, iar Logan break (MCV), 4,45 metri.



Despre Logan Pick-up, Dacia anuntase luna trecuta ca il va produce din 2008 in Romania. Dacia a produs marti automobilul cu numarul trei milioane din istoria sa. Incepind din 2008, uzina Dacia de la Mioveni va ajunge la o capacitate de productie de 350 000 unitati/an.



In aceste conditii, automobilul Dacia cu numarul patru milioane ar putea iesi de pe liniile de fabricatie inainte de sfirsitul actualului deceniu, estimeaza reprezentantii companiei.

Ziarul de Iasi



Sibiu - S--a dat Fordul cu numarul 500 Am vrut sa-mi schimb masina. Am vrut Ford, pentru ca toata lumea are unul. L-am vazut, mi-a convenit oferta si l-am cumparat”. Sibianca Simona Badila este posesoarea Fordului cu numarul 500, vandut in anul 2007 de Autoklass Center Sucursala Sibiu.



„Mi-a convenit foarte mult pretul, cunosteam masina, pentru ca si la firma avem una si din acest motiv m-am orientat spre aceasta marca”, spune Simona Badila. In plus, pentru ca a avut norocul sa achizitioneze automobilul cu numarul 500, Simona a primit din partea Autoklass Center un pachet de servicii in valoare de 500 de euro.



„A fost promotia noastra, a sibienilor, in plus fata de cele oferite de Autoklass Center. Am considerat ca trebuie sa premiem posesorul autovehicului cu numarul 500, pentru ca nu exista o promotie asemanatoare, dar si pentru ca ne-am apropiat de o cifra de vanzari cu mult peste target-ul fixat.



Practic aceasta cifra am depasit-o la jumatatea anului”, a declarat si Simona Popa, referent marketing in cadrul Autoklass Center Sibiu.



Simona Badila a plecat acasa cu un Ford Focus Trend Style, cu un motor de 1,6 litri, cu o putere a motorului de 100 CP. Pretul total al automobilului a fost de 13.733 de euro, cu 1.190 de euro mai putin fata de pretul standard, pentru ca a beneficiat de promotia Autoklass Center.



Promotiile acestul an la Autoklass Center vor continua pana in 31 octombrie, iar de ele pot beneficia toti sibienii interesati de modelele Focus, Fiesta, Fusion si Transit.

Ziarul de Sibiu



Media/Pub/Creatie



Iasi - Doua scurtmetraje romanesti in competitia festivalului international de la Uppsala Filmele "Lampa cu caciula" de Radu Jude si "Amatorul" de Marian Crisan ruleaza in competitia oficiala a Festivalului International de Film de Scurtmetraj de la Uppsala, in Suedia, anunta Institutul Cultural Roman din Stockholm.



Cele doua productii romanesti au fost selectionate in festivalul care se desfasoara in perioada 22-28 octombrie si cuprinde 300 de scurtmetraje din peste 40 de tari, in diferite sectiuni, de la filme noi la programe retrospective, de la filme de fictiune, documentare si productii experimentale la animatii.



Fondat in 1982, Festivalul International de Film de Scurtmetraj de la Uppsala este cel mai important eveniment cultural din oras. Proiectiile celor doua filme vor fi urmate de discutii cu publicul, la care vor participa, la invitatia ICR, regizorul Marian Crisan si producatorul Ada Solomon.



Pelicula lui Radu Jude "Lampa cu caciula" este una dintre cele mai premiate productii romanesti recente. Filmul a primit trofeul pentru scurtmetraj la Festivalul de Film de la Los Angeles, Marele Premiu la festivalul de la Bilbao, premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj la Sundance,



Trofeul DaKINO, premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj la Festivalul Filmului Est-European de la Cottbus, Marele Premiu pentru scurtmetraj la festivalul de la Montpellier si Danzante Priz la Huesca International Film Festival.

Ziarul de Iasi



Iasi - Galatiul, capitala comediei Galatiul devine pentru o saptamana capitala comediei romanesti, prin cea de a 19-a editie a Festivalului National de Comedie, care va debuta duminica, 14 octombrie, cu premiera "Improvizatia de la Galati", in regia lui Victor Ioan Frunza, scenografia fiind semnata de Adriana Grand.



In festival mai sunt programate spectacolele "Visul unei nopti de vara", pus


"Intamplari dintr-un oras cu prosti", pus




Spectacolele vor fi prezentate pe scena Casei de Cultura a Studentilor. >n agenda festivalului mai sunt programate dezbaterea "Arta Comediei, intre critica si public", moderata de criticul de teatru Florica Ichim, lansarea a doua volume semnate de Mihai Galatanu si proiectia documentarului "Teatrul Dramatic «Fani Tardini» la Avignon - 2007".

Romania libera editia de Moldova



Pensii private



Sibiu - Viitor asigurat prin BRD Oferta BRD Fond de Pensii a ajuns ieri si la Sibiu. Tinerii care au pina in 35 de ani sint publicul tinta, insa nici cei mai in virsta nu sint exclusi. Oricine doreste sa adere la acest fond de pensii private nu trebuie decit sa mearga la orice sediu BRD, cu actul de identitate.



BRD Fond de Pensii si-a prezentat ieri, la Sibiu, oferta in ceea ce priveste pensiile private obligatorii. Bogdan Baltazar, fostul presedinte al BRD si actual membru in Consiliul de Administratie, a tinut sa-i asigure pe viitorii aderenti ca pilonul doi este gindit in favoarea lor, desi banca are la rindul sau, de cistigat.



„BRD este a doua banca din Romania. Nu am vrut niciodata sa fim pe locul intii, stim ca in ceea ce priveste aprecierea








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















640 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by