In cadrul lucrarilor Universitatii de Vara de la Baile Tusnad, Tamas Sandor (presedinte CJ Covansa) si Borboly Csaba (presedinte CJ Harghita) au prezentat, vineri 22 iulie, strategia comuna pentru Tinutul Secuiesc. Borboly Csaba sustine ca realizarea unui Tinut Secuiesc autonom nu trebuie sa tina seama de politicile de la centru. "In opinia mea, viitorul Tinutului Secuiesc se poate realiza si fara cei trei B: Bucuresti, Bruxelles si Budapesta", a declarat reprezentantul UDMR.

Borboly Csaba si Tamas SandorFoto: Hotnews

Tamas Sandor, presedintele Consiliului Judetean Covasna, despre Tinutul Secuiesc si politicile economice:

• Mereu ni se spune la Bruxelles si la Bucuresti ca inainte de problema noastra mereu sunt altele prioritare. Impreuna cu colegul Borboly am decis sa cautam un loc unde problema noastra, a Tinutului Secuiesc, sa nu fie pusa mereu la coada.
• Ni se spune ca nu exista un centru sau un oras, un pol in jurul caruia sa se creeze Tinutul Secuiesc. Am o veste proasta: nici nu o sa existe. Istoria Tinutului Secuiesc arata ca nu putem avea un centru, ci avem mai multe centre de dezvoltare. Fara autoguvernare adevarata, toate sunt doar vobe in vant. Fara o autoguvernare adevarata nu putem realiza obiectivul de a crea Tinutul Secuiesc.
• Trebuie sa fim in Parlament, sa avem putere politica pentru a influenta procesul legislativ. Sigur ca nu ne convine, dar asa arata scena politica. Avem nevoie de lobby politic. Asa se intampla si cu drumurile. Sa nu credeti ca politicienii de la Bucuresti se trezesc si spun: ia sa le facem secuilor un drum national. Nu. Avem nevoie de lobby. Asa am realizat si un drum national, un proiect de 200 milioane euro.
• Este importanta unificarea comunitatii maghiare. Am spus in urma cu trei ani sa schimbam fata Tinutului Secuiesc. Am incercat sa facem in asa fel incat sa avem o cooperare intre primarii si consiliile judetene.
• In fiecare a doua zi am adus tot a doua zi 1 milion de euro. Asta s-a intamplat pentru ca am avut o echipa. Am scris proiecte europene. Nu toti primarii au atras bani europani, dar asta din vina lor, pentru ca nu au facut proiecte. Nu este adevarat ca nu sunt bani. Sunt bani, dar trebuie sa ne straduim sa ii atragem.
• Avem nevoie de o reprezentare politica serioasa in Parlament. Si prin negocieri politice, doar asa putem realiza Tinutul Secuiesc. Pe langa asta, trebuie sa sustinem acest ideal si in fata romanilor.
• Daca am fi acceptat varianta Basescu, atunci noi am fi avut un procent de 27-28%. Am fi pierdut conducerea institutiilor si nu am mai fi putut finanta programele noastre, de exemplu cele culturale.

Borboly Csaba, presedintele CJ Harghita, despre cum se poate realiza autoguvernarea in Tinutul Secuiesc.

• In 2008 am spus ca, atata timp cat Tinutul Secuiesc nu este despartit de granite de piatra, atunci putem spera sa realizam acest obiectiv.
• In opinia mea, viitorul Tinutului Secuiesc se poate realiza si fara cei trei B: Bucuresti, Bruxelles si Budapesta. Eu cred ca trebuie sa nu ne mai gandim cine conduce la Bucuresti, Bruxelles sau Budapesta. Trebuie sa realizam acest lucru singuri.
• Am luat datele statistice si vedem ca nu suntem chiar cei mai saraci. Avem o economie destul de buna. Avem posibilitati de dezvoltare pe turism.
• Avem posibilitati de a creste economic. Trebuie sa avem o dezvoltare corelata in interiorul Tinutului Secuiesc. Daca lasam strategia de dezvoltare numai pe mana politicienilor, vedem ca avem in ultimii 20 de ani strategii frumoase, dar fara rezultat.
• Vedem ca, daca in sat avem apa, canalizare, scoala, drum, atunci cei care au plecat in Ungaria revin. Doar daca investim si realizam aceste obiective, doar asa putem sa pastram Tinutul Secuiesc.
• Vrem sa promovam turistic un Tinut Secuiesc verde. Vrem sa vedem ca vin aici nu doar cei care au votat pe 5 decembrie, ci si cei care poate nu ne vorbesc limba.
• Cand suntem intrebati de ce e bine sa fie Tinutul Secuiesc, le dam exemplul turistic. Daca inainte, cand ne promovam separat, nu aveam succes cu oferte turistice, din 2009 promovam turistic Tinutul Secuiesc si de atunci toate ofertele turistice sunt vandute cand mergem la targurile de turism. Asta ne arata ca, daca turistic Tinutul Secuiesc este atractiv, atunci si in alte privinte trebuie sa mearga.
• Vrem sa impulsionam realizarea de microhidrocentrale. O astfel de microhidrocentrala poate produce venituri de 500 000 euro pe an. Unul din principiile de autonomie este si acela sa avem autonomie energetica.
• Trebuie sa construim de jos in sus Tinutul Secuiesc. Din ce am vazut eu, tot ce se face cu o vointa de sus in jos nu are succes. Cred ca si in cazul Tinutului Secuiesc e la fel.
• In privinta regonalizarii, am reusit sa salvam situatia, dar vine toamna si aceasta problema va reveni. Pericolul nu a trecut. De aceea avem nevoie de un consens. Trebuie sa facem ca si vocea romanilor de aici sa se auda. Sa spuna si ei daca doresc o regionalizare de tipul celei care fost propusa in lunile trecute.
• Dezvoltarea Tinutului Secuiesc nu poate fi realizata doar pe criterii ectnice. Dezvoltarea trebuie sa tina seama de cadrul economic.
• Despre ce parere au romanii de aici de Tinutul Secuiesc, asta nu stim. Abia acum am inceput discutiile cu repezentantii comunitatii romane.
• Datele demografie arata ca populatia maghiara intinereste. Pot sa spun ca maghiarii nu scad in numar, ci dimpotriva.

Kolumban Gabor, profesor universitar Odorheiu Secuiesc, despre cat de realist si ce optiuni exista la autonomia Tinutului Secuiesc

• Autonomia pe criterii etnice si autonomia economica merg mana in mana.
• Politicienii maghiari folosesc Tirolul de Sud ca exemplu de autonomie atunci cand vine vorba de Tinutul Secuiesc. In Tirolul de Sud nu s-a realizat o autonomie pe criterii ectnice, ci este un alt tip de autonomie. Acest exemplu este folosit gresit.
• Poate ar trebui sa vedem si un compromis in acesta problema a autonomiei. Vedem ca nu putem sa realizam Tinutul Secuiesc si nici nu sunt premise pentru asta. Poate nu trebuie sa acceptam propunearea lui Basescu, dar am putea sa acceptam o regiune in care sa fim impreuna cu Brasovul, cu care avem relatii si avem legaturi.
• Trebuie sa ne fie clar ca atunci cand se va realiza regionalizarea vor fi schimbate granitele judetelor. Nu cred ca este posibil ca granitele trasate de la '68 sa ramana asa.

Problema autonomiei si a regionalizarii a fost atinsa si intr-o alta discutie la care a participat si consilierul prezidential, Catalin Avramescu, care sustine ca atunci cand se discuta probleme precum regionalizarea trebuie luat in calcul si sistemul electoral. Vezi mai jos cateva din declaratiile consilierului prezidential:

• Una peste alta, modificarea unei constitutii se face de o majoritate. Putem sa vorbim in cheie culturala sau politica.
• Vorbeam de reorganizarea administrativa, putem sa ne uitam la hartile propuse, 8, 16 sau 8 plus 41, cum au propus unii. Nu se pomeneste niciodata in aceasta discutie despre sistemul electoral.
• In majoritatea democratiilor consolidate, chestiunea sistemului electoral este una constitutionalizata. Tine de fondul constitutional. Cand discutam despre decizii, deciziile sunt luate de majoritati si majoritatile se constituie electoral.
• Trebuie sa vedem cum trasam harta electorala si ce sistem grafam pe ea. Pentru ca asa putem sa vedem regiunile si functionalitatea lor politica. Cablul pe care trebuie sa il urmarim este sistemul de vot.

Antal Arpad, primarul orasului Sfantu Gheorghe

• Atunci cand s-a pus problema ca maghiarii sa propuna modificarea constitutiei au aparut critici si s-a spus ca reprezinta un afront. Sigur ca atunci cand un partid romanesc a propus modificarea constitutiei, atunci este perfect in regula.
• Am vizitat toate regiunile autonome din Europa si am constatat ca in toate cazurile autonomia s-a realizat prin parteneriate intre minoritate si majoritate.
• In constitutie ar trebui sa se mentioneaze clar ca nu pot fi incalcate drepturile minoritatilor. Daca tot avem prevazute drepturi pentru minoritati, atunci cu siguranta ar trebui mentionat si faptul ca ele nu trebuie incalcate.
• In privinta regionalizarii, mereu vorbim de regiunile de dezvoltare si unitatile administrativ teritoriale. Noi spunem ca in primul rand regiunile de dezvoltare ar trebui intarite. Si dupa aceea sa punem in aplicare ideea de face cele 16 regiuni.
• Si eu sunt partizanul descentralizarii asimetrice. Exista o lege care vorbeste chiar de regionalizarea asimetrica. Aceasta lege spune ca trebuie sa se realizeze o descentralizare a institutiilor. Aceasta descentralizare a institutiilor sa se faca numai pentru acele regiuni care odata ce au primit controlul pe unele institutii sa fie si capabile sa le gestioneze.
• Tara asta este si patria noastra. Trebuie sa-i convingem ca nu dorim sa taiem bucati tara asta, trebuie sa-i convingem ca suntem cetateni loiali, dar doar daca primim ceea ce dorim, adica autonomia teritoriala
  
• Regionalizarea pana la urma se invarte in jurul discutiilor politice. Trebuie sa o spunem clar, ca partenerii nostri politici doresc sa castige alegerile. Harta politica dupa alegerile din 2008 arata ca, daca suntem la guvernare cu democratii, atunci banii ajung in Ardeal. Daca am fi cu PSD, atunci ei ar duce banii in Moldova.
• Datele din 2009 arata ca noi avem de oferit partenerilor nostri un capital electoral. Acest capital electoral trebuie sa fie moneda noastra de schimb.