Chestiunea aromânească revine în atenţie în aceste zile, la doar o lună după declaraţia preşedintelui Traian Băsescu în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 27 ianuarie2011). "Consiliul Makedonarmânjilor" (CMA) a protestat faţă de intenţia preşedintelui României de a face demersuri pentru recunoaşterea statutului de minoritate românească pentru aromânii, vlahii, istroromânii şi meglenoromânii din ţările Peninsulei Balcanice aflate în procesul de aderare la UE. CMA cere statulul de minoritate nationala pentru aromânii din Romania. Una dintre mize o reprezinta fondurile pentru minoritati si un post de parlamentar.

● „Consiliul Makedonarmânjilor” (CMA), organizaţie internaţională care are ca obiectiv recunoaşterea aromânilor, ca popor regional din Balcani, sub numele de „makedonarmânji”, a protestat, la Bucureşti şi la Constanţa, împotriva demersurilor preşedintelui României la Consiliul Europei

● Declaraţia lui Traian Băsescu: „Suntem foarte interesaţi ca integrarea europeană şi euroatlantică a statelor din Balcani să se desfăşoare cu respectarea normelor şi standardelor Uniunii Europene şi Consiliului Europei în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. […] Vom întreprinde demersuri în vederea recunoaşterii statutului de minoritate românească pentru aromâni, vlahi, istroromâni şi meglenoromâni. Prin tratate şi acorduri bilaterale ne-am asumat în mod deschis interesul faţă de comunităţile româneşti din vecinătate.”

● Organizaţiile neo-aromâniste susţin că aromânii nu sunt parte a poporului român şi cer recunoaşterea lor ca minoritate naţională în România.

● Fondurile pe care minorităţile naţionale le primesc de la stat şi reprezentarea de drept în Parlamentul României sunt mize importante pentru cei care susţin această poziţie

● Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română: „Pretenţia lor de a se declara minoritate naţională în România ne-ar transforma într-un popor migrator, fără o Ţară-Mamă.”

● Nestor Bardu, Asociaţia Aromână din Dobrogea „Picurarlu de la Pind”: „Este foarte clar că fac jocuri murdare, care nu sunt româneşti şi nu sunt nici măcar aromâneşti.”

● Aurel Papari, preşedintele Fundaţiei „Andrei Şaguna”: „În sfârşit, preşedintele are o atitudine tranşantă faţă de această problemă foarte delicată!”

Chestiunea aromânească revine în atenţie în aceste zile, la doar o lună după declaraţia preşedintelui Traian Băsescu în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 27 ianuarie2011).

După o întrunire la Bucureşti, „Consiliul Makedonarmânjilor” (CMA) a organizat, în week end-ul care a trecut, două conferinţe de presă, în capitală, dar şi la Constanţa, pentru a protesta faţă de declaraţia de la Strasbourg a preşedintelui Traian Băsescu.

„Nu vom accepta niciodată să fim consideraţi români de peste hotare!”

„Consiliul Makedonarmânjilor” (CMA) este format din organizaţii neoaromâniste din mai multe ţări Obiectivul consiliului este recunoaşterea aromânilor, ca popor regional din Balcani, sub numele de „makedonarmânji”.

Principala organizaţie din România care face parte din CMA este Asociaţia „Comunitatea Armânjilor din România” (A.C.A.R.), condusă de Stere Samara şi Stere Beca, preşedinte, respectiv secretar general. Stere Samara este un cunoscut om de afaceri constănţean, cu investiţii în industria alimentară, comerţ, operaţiuni portuare, piaţă de capital, iar Stere Beca este fostul secretar al primăriei de la Valu lui Traian, care a fost condamnat definitiv pentru corupţie, la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Un alt personaj important care a condus şi militează pentru obiectivele CAR este deputatul PDL Costică Canacheu, el lipsind însă de la această acţiune a „Consiliului Makedonarmânjilor”.

Obiectivul ACAR este recunoaşterea „armânjilor” ca minoritate naţională în România, deşi stabilirea aromânilor în Ţara-Mamă, în perioada 1926 – 1938, s-a facut în prin colonizările succesive din Cadrilater şi apoi din Dobrogea, în baza faptului că aceştia se considerau etnici români („români balcanici”) şi au fost recunoscuţi ca atare de autorităţile române (Constituţia din anul 1923 nu permitea colonizarea cu alogeni).

La conferinţa de presă de la Constanţa au participat reprezentanţi ai CMA din Franţa, Germania, Albania, Macedonia (FYROM) şi Bulgaria, precum şi gazdele din Asociaţia „Comunitatea Armânjilor din România”.

„Ostilităţile” au fost conduse de Nicolas Caracotă, secretarul general al CMA, care a acuzat încălcarea gravă de către preşedinte şi de către Guvernul României a dreptului constituţional pe care orice persoană îl are de a-şi declara apartenenţa la o minoritate etnică. El a reafirmat intenţia CMA de a milita pentru recunoaşterea „armânjilor” ca minoritate naţională în România, şi anume o minoritate aparţinând unui popor regional balcanic.

Participanţii din Albania, Bulgaria şi Macedonia (FYROM) s-au exprimat toţi în acelaşi sens, cerând preşedintelui României să respecte dreptul „armânjilor” din România de a se considera minoritate naţională.

Reprezentantul din Bulgaria, Toma Kjurkciev, s-a referit la articolul 18 din Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor, articol referitor la tratatele bilaterale. Potrivit acestuia, „statul român trebuie să aibă grijă de minoritarii bulgari, iar statul bulgar să aibă grijă de minoritarii aromâni”, ceea ce îi plasează pe minoritarii aromâni exact în postura negată de reprezentanţii CMA, şi anume aceea de minoritate românească.

Din partea vlahilor din Albania, cel care s-a exprimat a fost Kristo Goci, reprezentantul acestora în Comitetul de Stat pentru Minorităţi de la Tirana. Dar legitimitatea lui e contestată de Asociaţia Culturală „Aromânii din Albania”, deoarece Goci este în acelaşi timp membru al OMONIA, organizaţia reprezentativă a minorităţii naţionale elene din Albania şi fost deputat în Parlamentul Albaniei din partea Partidului Uniunea Pentru Drepturile Omului (al aceleiaşi minorităţi). Este greu de înţeles această dublă calitate reprezentativă a unei singure persoane deoarece vlahii sunt recunoscuţi în Albania ca minoritate etno-lingvistică, distinctă de grupul etnic grec, care are statut de minoritate naţională.

Mai mult, atât aromânii din Albania cât şi autorităţile albaneze acuză intenţia grecilor de a-i asimila pe aromânii/vlahii din Epirul de Nord, pentru a fundamenta anumite pretenţii ale statului grec faţă de regiunile de sud ale Albaniei, ceea ce agravează conflictul de interese în cazul lui Kristo Goci.

Samara vrea ca aromânii să beneficieze de sprijinul material datorat minorităţilor naţionale de statul român

Stere Samara s-a referit la procesul pe care ACAR „Comunitatea Armânjilor din România” îl are cu statul român, pentru primirea în Consiliul Naţional al Minorităţilor, şi a declarat că va ajunge până la CEDO dacă instanţele româneşti nu le vor da dreptate. „Vom ajunge şi în situaţia de a acuza guvernul român de un proces de asimilare a aromânilor”, a ameninţat el.

Samara a accentuat asupra nevoii „armânjilor” de a-şi prezerva limba şi tradiţiile prin înfiinţarea de şcoli ale „minorităţii” şi prin predarea „limbii armâne” ca limbă maternă în şcolile româneşti. El cere sprijinirea cu bani a minorităţii, aşa cum sunt sprijiniţi turcii, tătarii, maghiarii şi alte etnii.

Referirea la fondurile pe care le-ar primi „armânjii” în cazul în care ar fi consideraţi minoritate a fost frecventă în discursul lui Stere Samara. El consideră că Academia Română, care emite sentinţa ştiinţifică a românităţii aromânilor, este o instituţie politizată, căci, spune el, şi Academia din Grecia spune că aromânii sunt greci.

Liderii neoaromânişti au fost întrebaţi dacă există profesori care pot preda „limba aromână” ca limbă maternă, iar răspunsul a venit de la profesorul Constantin Caracoti, fost inspector şcolar la Constanţa: „Avem profesori de română, filologi, care au studiat dialectologia în facultate şi pot preda «limba armână» competent”. Afirmaţia, emisă chiar de un reprezentant al neoaromâniştilor (termen lansat de regretatul dialectolog Matilda Caragiu-Marioţeanu), nu face decât să confirme teoria oficială şi general acceptată până la apariţia acestor pretenţii la statutul de minoritate naţională, că aromâna este un dialect al limbii române, nu o limbă a unui popor regional balcanic.

Jocuri murdare, exterioare intereselor româneşti

Actorul Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română, societate înfiinţată în 1879, este de cealaltă parte a baricadei în „chestiunea aromânească”. El condamnă aceste pretenţii de a presa preşedintele României să nege faptul, recunoscut pe baza unor dovezi istorice şi ştiinţifice, că aromânii sunt dintre primii români.

„Ce vor să pună în loc aceşti indivizi? Este foarte clar că „Armânjia” nu există, iar pretenţia lor de a se declara minoritate naţională în România ne-ar transforma într-un popor migrator, fără o Ţară-Mamă. Toată istoria României, în care aromânii au jucat roluri atât de importante, ar deveni caducă. Ei nu se gândesc că, dacă nu ar fi fost şcolile şi bisericile româneşti din Balcani, la sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX, aromânitatea ar fi dispărut din nou. Oriunde au trăit, aromânii au ştiut că au o patrie mamă, au ştiut că dacă învaţă româneşte pot să se stabilească în România, au fost chemaţi în 1925 să se stabilească în Cadrilater, iar printre aceia care vor acum să se autointituleze minoritate naţională în România, sunt şi cei care au beneficiat de despăgubiri din partea statului român pentru terenurile pierdute de înaintaşii lor prin cedarea Cadrilaterului. Şi printre ei mai sunt nepoţii şi strănepoţii celor care au luptat pentru românitate.

Preşedintele a procedat perfect logic şi normal. România nu-şi poate permite să nege o realitate istorică, aceea că aromânii sunt români de sute şi sute de ani. Iar dacă pentru această organizaţie, „Comunitatea Armână din România”, istoria nu contează, atunci pot să bănuiesc că intervenţia lor are alt scop, exterior intereselor României.”

Referindu-se la procesul pe care organizaţia condusă de Costică Canacheu şi Stere Samara l-a intentat Guvernului României , Ion Caramitru ne-a informat că asociaţia neo-aromânistă a pierdut procesul. „Era normal să-l piardă, pentru că ei voiau să intre în Consiliul Naţional al Minorităţilor în care, prin lege, nu intră decât minorităţile naţionale recunoscute ca atare de statul român. Cum să intre în acest consiliu, dacă nu sunt minoritate?”

Menţionăm că în acest proces, intervenient de partea Guvernului României a fost Societatea de Cultură Macedo-Română, condusă de Ion Caramitru.

Profesorul Nestor Bardu, cunoscut specialist în materie şi secretar al Asociaţiei Aromâne din Dobrogea „Picurarlu de la Pind”, spune că, situându-se în afara ştiinţei, ceea ce fac membrii „Consiliului Makedonarmânjilor” este consecvent cu ceea ce au mai făcut. „Noi ne luptăm cu ei (chiar în instanţă) încă de când au început să vehiculeze aceste idei, care n-au nicio legătură cu realitatea, cu ştiinţa, cu istoria. Nu e niciun lingvist, niciun om de ştiinţă reputat care să susţină teoria lor. Îl tot citează pe Cicerone Poghirc, însă şi acesta se contrazice. Este foarte limpede pentru toată lumea că ei sunt cei care nu vor să accepte o realitate evidentă, pe care preşedintele Băsescu a făcut bine că a afirmat-o. Şi, în momentul în care nu vor să accepte realitatea istorică, este foarte clar că fac jocuri murdare, care nu sunt româneşti şi nu sunt nici măcar aromâneşti.

Aurel Papari, preşedintele Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne „Andrei Şaguna” şi rectorul universităţii cu acelaşi nume din Constanţa a accentuat asupra grabei şi precipitării cu care „Consiliul Makedonarmânjilor” a reacţionat la declaraţiile lui Traian Băsescu. El consideră că iniţiativa preşedintelui este „în mod plenar categorică”. „În sfârşit, are o atitudine tranşantă faţă de această problemă foarte delicată!” , a mai spus Papari, manifestându-şi satisfacţia.

Aurel Papari crede că majoritatea aromânilor din România sunt oameni cu capul pe umeri, ştiu care este originea lor şi sunt de acord cu demersurile preşedintelui Traian Băsescu.

"Foarte puţini dintre participanţi la evenimentele organizate de ACAR sunt de acord sau cunosc cu adevărat ideologia promovată de această asociaţie şi de CMA. Majoritatea merg să asculte pe un solist sau altul cântând sau se duc să viziteze locuri importante în istoria lor”, a mai spus Papari.