Mutantul politic si institutional - Parlamentul bicameral de azi - este produsul unui om politic numit Ion Iliescu iar cei care doresc sa marcheze diferenta de el au o datorie civica fundamentala de a merge la referendumul pentru Parlament unicameral, a declarat Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Stiinte Politice din Universitatea Bucuresti, la o dezbatere organizata vineri de Institutul de Studii Populare. Si europarlamentarul Cristian Preda sustine ca, dupa 1990, doar 10% din proiectele de legi care au devenit legi au fost initiativele Parlamentului.

Catalin Avramescu

• E posibila tranzitia de la bicameralism la unicameralism?  Eu nu stiu daca Nebraska anilor 30 este un model bun, dar e destul de plauzibil.
• Eu cred ca experienta statelor care au trecut la unicameralism s-a facut cu suscces, democratia a avut de castigat, sistemele s-au dovedit foarte stabile si performante
• Veti vedea ca au fost in Nebraka referendumuri esuate, foarte multe tentative, din 1897 pana  in 1934. Ce inseamna asta? N-am descoperit tara in care la unicameralism s-a trecut usor.
  Reprosul ca poate nu iese, este un repros nerealist. Trecerile de asemenea anvergura nu se realizeaza asa, cum se intoarce usa batanta, la hoteluri.
  
• Trebuie sa ne asumam si posibilitatea esecului. A doua, a treia, a patra oara, va iesi.

Cristian Preda

• Bicameralismul a fost infiintat cu un scop: pentru a limita abuzul puterii legislative. Bicameralismul este croit, inclusiv la noi in 1864, sa limiteze abuzul puterii legislative.
• Traditia bicameralismului a fost reluata in 1990, unul din lucrurile sanatoase. Comunistii au transformat camera unica in Marea Adunare Nationala, dar bicameralismul a fost preluat intr-o forma foarte precara dupa 1990. Totul era identic cu prima camera, functionalitatea lor a fost scrisa ca identica. Doar Constitutia din 2003 a incercat o separare, a definit un mod de functionare care incearca sa le desprinda. 
• In general, pe masura trecerii timpului, numarul legilor votate a crescut. Avem o productie mai mare de legi votate. 
• In 90, 91, 92 avem in jur de 100 de proiecte pe an, sunt respinse doar cateva, 1, 9, 6. Respingerea e discreta, marginala. Prin 1998 avem 400 adoptate, varful a fost atins in 2006 cu 1200 de proiecte legislative. Numarul celor respinse creste. Cand avem 1000 de proiecte, 467 sunt respinse, aproape jumatate. 
• Evident ca lumea a ajuns sa creda ca o camera este inutila din moment ce modul de alegere a parlamentarilor este acelasi. Bicameralismul a fost slabit in anii postcomunisti de amenajarea constitutionala care n-a permis o confruntare reala intre cele doua camere. Rare au fost momentele cand aveam o majoritatea mai puternica intr-o camera sau alta. 
• Doar 10% din proiectele de legi care au devenit legi sunt initiativele Parlamentului. 90% din ceea ce inseamna legi in Romania inseamna initiativa Guvernului. Problema limitarii executivului este la fel de importanta ca problema limitarii abuzurilor Parlamentului. 
• Indiferent daca va fi validat sau nu din punctul de vedere al participarii, propun o reunire a comisiilor de afaceri europene din Parlament si a unei comisii care sa reprezinte Parlamentul European pentru a construi impreuna figura acestui bicameralism, cu un picior in reprezentarea nationala si unul in reprezentarea europeana. Cred ca pasii necesari sunt acestia: dupa referndum trebuie construit acest proiect pornind de la figura bicameralismului. Eu voi face aceasta propunere.
  
• Convingerea mea este ca trecerea nu se va ajunge a doua zi dupa referendum la 300 de parlamentari. Dar trebuie deschisa dezbaterea pe tema regimului constitutional.

Sever Voinescu

• Ceea ce-i la noi acum nu e bicameralism. Suntoua camere identice si ca functiuni si ca mod de alegere, e limpede lucrul asta.
• Exista o explicatie pt care numarul de legi a crescut:in 2004, 2005 am intrat in anii decisivi ai adoptarii legislatiei europene. In 2007, 2008 multe legi erau in procedura de adoptare,  dar numarul scade in 2009.
  

Ioan Stanomir

• Este bicameralismul lui Ion Iliescu. Si in 1990 si in 2003 presedinte era Ion Iliescu. Mutantul institutional si legal este produsul unui om politic numit Ion Iliescu.
• Problema nu este a rezultatului pe care-l va da electoratul la referendum, ci al gestului care inseamna participarea la referendum, pentru ca asta inseamna desprinderea de edificiul lui Ion Iliescu. 
• Cei care doresc sa marcheze diferenta de Ion Iliescu au o datorie civica fundamentala de a merge la referendum.
• Nu este dictator acela care lasa dreptul poporului de a se exprima si nici nu-i poate obliga pe parlamentari de a urma vointa populara. Aceasta dezbatere se va centra exclusiv pe persoana sefului de stat. Adica presedintele taie o camera ca sa distruga democratia romaneasca. Democratia romaneasca a fost distrusa de cei care s-au aflat in Parlament si au fost opaci la vointa populara. 
• Parlamentul se teme de referndumul abrobativ (prin care un proiect de lege adoptate de Parlament poate fi respins de votul popular) pentru ca s-ar pune in evidenta separatia de interesele cetatenesti.
  
• Cel mai puternic parlament intr-o societate dmocratica este parlamentul american.
• Ce tip de proiect de viitor isi propune Romania, care sunt costurile? Daca vom merge pe un parlamentarism de tip german, probabil vom reinventa Senatul intr-o anumita foma. Daca vom merge pe formula americana, vom merge si pe descentralizarea politica. Unicameralism intr-o tara centralizata comporta riscuri semnificativ.
  
• Constitutia Romaniei e o haina care a stat prea mult in compania moliilor ca sa te mai poata ajuta pe vreme rea.