Intre revoltele din Piata Universitatii de acum 19 ani impotriva lui Ion Iliescu si revoltele din aprilie 2009 de la Chisinau impotriva comunistilor lui Vladimir Voronin exista multe asemanari, dar si diferente. Istoricii Zoe Petre si Dorin Dobrincu au realizat pentru HotNews.ro inventarul lor, insa fostul sef al statului sustine ca situatia din Republica Moldova ii aminteste de Ceausescu si respinge comparatia cu Piata Universitatii.

  • Zoe Petre: Lipsesc, deocamdata, minerii. Dl Voronin nu simte nevoia sa mascheze in vreun fel actiunea fortelor represive.
  • Dorin Dobrincu: In ambele cazuri s-a incercat manipularea opiniei publice prin intermediul imaginilor cu distrugerile provocate de manifestanti, imagini atent selectate
  • Ion Iliescu: Este aberanta o asemenea comparatie. Presedintele Voronin a abordat situatia la fel ca si Ceausescu

Zoe Petre
Foto: AGERPRES

  • Zoe Petre: Asemanarile dintre manifestatiile din ultimele zile de la Chisinau si experientele noastre din 1990 sunt flagrante, de aceea as incepe mai degraba cu deosebirile. La Bucuresti, manifestatii de o asemenea amploare au avut loc inainte de alegerile din 20 mai 1990 (sau mult dupa, de exemplu la 15 noiembrie 1990), pe cind la Chisinau agitatia a fost provocata de rezultatul, considerat falsificat, al alegerilor din 5 aprilie.
  • Pe de alta parte, violenta pe care o vedem la televizor nu a fost, in Bucuresti, provocata de manifestanti, ci doar, la ordin, de fortele asa-zis „de ordine”. Nu am certitudinea ca o parte dintre manifestantii de la Chisinau nu s-ar fi lasat provocati, referindu-ma mai cu seama la apelurile lansate de liderii studentilor din R. Moldova de la Bucuresti; sub acest aspect, imaginile amintesc mai degraba de rasturnarea lui Milosevici in 2000.
  • Similitudinile, cum spuneam, sunt flagrante: aceeasi confruntare dintre fortele politice ale restauratiei si cele doritoare de democratie si de modernizare: Aceeasi batalie mediatica, in care mass media controlate politic difuzeaza imagini false – exclusiv proguvernamentale in perioada electorala, accentuind exclusiv caracterul violent si distructiv al unei manifestatii care ramine in esenta ei pasnica, dar e filmata asa incit sa inspaiminte. Reactia autoritatilor de a denunta o incercare de lovitura de stat, si anume una fascista, intra de asemenea in dosarul asemanarilor.  Lipsesc, deocamdata, minerii, dar asta nu fiindca dl Voronin ar fi mai blajin decit omologul sau din Romania, dimpotriva: dl Voronin nu simte nevoia sa mascheze in vreun fel actiunea fortelor represive.
  • Din pacate insa, contextul international e diferit. In timpul mineriadei, autoritatile romanesti au incercat cu oarecare timiditate sa inchida granitele, dar nu au mers atit de departe incit sa expulzeze ambasadori si sa acuze fatis vreun stat vecin, desi Ungaria ii tenta probabil foarte tare, dar, vrind sa obtina o legitimare internationala pentru represiune, au ales sa vorbeasca despre legionari si extrema dreapta nationalista.
  • Dl. Voronin poate combina cele doua teme si acuza pretinsi extremisti nationalisti din Romania (in paranteza, ma intreb la cine se refera, temerea mea este ca nu la vreun partid extra parlamentar ca Romania Mare, ci direct la presedintele Basescu si la guvernul acestuia). In fine, dar nu in ultimul rind, dl Iliescu sufera probabil in tacere acum, fiindca pe Dsa nu l-a crezut nimeni, iar pe dl. Voronin pare sa-l creada, din pacate, cel putin dl Solana.

Dorin Dobrincu
Foto: AGERPRES

  • Dorin Dobrincu: In aprilie-iunie 1990 s-au desfasurat la Bucuresti, mai ales dupa 20 mai, iar in aceste zile se deruleaza la Chisinau miscari de protest contra unor regimuri autoritare, protestatarii acuzand puterea in principal de fraudarea (la Bucuresti initial intentia de fraudare) a alegerilor. In ambele state puterea era detinuta de doi presedinti proveniti dintre fostii activisti comunisti, Ion Iliescu la Bucuresti, Vladimir Voronin la Chisinau. Si intr-un caz si in celalalt, nemultumirea si-au exprimat-o mai ales segmentele dinamice de public, indeosebi tinerii cu idei democratice, din mediul urban, cu acces la surse de informare alternative.
  • Pentru a-i bloca pe protestatari, puterea a apelat masiv la fortele de ordine, inclusiv la trupe de scutieri. De asemenea, si intr-un caz, si in altul, unii manifestanti au avut iesiri violente. Confruntarea dintre manifestantii anticomunisti si politie a facut victime (morti si raniti). Un numar important de demonstranti a fost arestat.
  • Limbajul utilizat de protestatari sau de autoritati cunoaste anumite similitudini. In vreme ce anticomunistii cereau plecarea de la putere a comunistilor, comunistii de la Chisinau, ca si neocomunistii de la Bucuresti au utilizat obisnuitul vocabular al extremei stangi. Ion Iliescu i-a acuzat pe manifestantii din Piata Universitatii ca erau „golani”, vocabula care a devenit imediat renume, simbolizand militantismul civic. Vladimir Voronin i-a desemnat pe protestatarii de la Chisinau drept „vandali” si „huligani” (aici termenul e identic cu cel folosit de Nicolae Ceausescu in decembrie 1989). 
  • Atat puterea de la Bucuresti in aprilie-iunie 1990, cat si cea de la Chisinau in aprilie 2009 au impus un control foarte strict asupra mijloacelor de informare oficiale, deopotriva televiziunea si radioul. In ambele cazuri s-a incercat manipularea opiniei publice prin intermediul imaginilor cu distrugerile provocate de manifestanti, imagini atent selectate.
  • La Bucuresti, in 13-14 iunie 1990, Ion Iliescu a vorbit despre incercarea de lovitura de stat pusa la cale de „legionari”, in vreme ce la Chisinau, in 7 aprilie 2009, Vladimir Voronin a sugerat ca in evenimente ar fi implicate forte straine, trimiterea voalata fiind la Romania, iar alti oficiali moldoveni acuzandu-i pe manifestanti ca sunt „fascisti”. Punctele de granita prin care se intra in Romania au fost atent supravegheate in iunie 1990, la fel cum se intampla si acum in Republica Moldova.
  • Exista insa si diferente intre cele doua fenomene istorice. In primul rand, intre ele exista o importanta distanta in timp, nu mai putin de 19 ani. Tinerii care manifestau in 1990 in Piata Universitatii din Bucuresti erau nascuti, crescuti si formati in totalitarism, dorind eliberarea de comunism si racordarea tarii la valorile democratice pe care le considerau dezirabile si posibile pentru tara lor. Tinerii care in aceste zile demonstreaza la Chisinau sunt in parte nascuti in postcomunism si cu totii formati in aceasta perioada, multi dintre ei luand contact cu societati libere, inclusiv cu cea romaneasca (bursele de studii au jucat si joaca un rol important in aceasta privinta). 
  • De asemenea, spre deosebire de ceea ce se intampla in Bucuresti, la Chisinau nu mai exista monopolul mediatic. Nu doar ca exista ziare independente si posturi de televiziune si radio private, ceea ce fara indoiala ca reprezinta o sursa clasica alternativa de informare, dar in ultimul deceniu si jumatate s-a extins comunicarea si implicit posibilitatea de informare prin intermediul internetului. De asemenea, telefonia mobila a jucat un rol important in acest sens, multe din imaginile difuzate in spatiul internet fiind obtinute prin acest mijloc. Indeosebi tinerii citadini, foarte mobili, utilizatori de tehnica moderna, inclusiv de internet (fie ca vorbim de obisnuitul email, sau de Messenger, Facebook ori Twitter) s-au miscat cu maxima rapiditate in difuzarea imaginilor de la manifestatiile din capitala Republicii Moldova. 
  • Reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii in iunie 1990 a dus la izolarea Romaniei pentru multa vreme, fiind o frana in dezvoltarea democratica a tarii, mentinerea ei intr-un fel de carantina la portile cluburilor internationale spre care romanii priveau cu speranta, intarzierea investitiilor straine etc. Evenimentele de la Chisinau au loc in conditiile izolarii internationale a Republicii Moldova, dupa aproape doua decenii de la prabusirea Uniunii Sovietice si dupa opt ani de guvernare a Partidului Comunist, care au dus aceasta tara in pozitia de cea mai saraca tara din Europa.
  • O parte a societatii romanesti a incercat in aprilie-mai 1990 sa scape Romania de comunismul rezidual. Eforturile au fost insa de lunga durata, procesul nefiind total nici astazi incheiate. In aprilie 2009, o parte a societatii moldovenesti incearca sa scape Republica Moldova de acelasi comunism rezidual. Procesul va dura mult, fara indoiala.
  • Ion Iliescu la mineriada
    Foto: YouTube
    Ion Iliescu: Este aberanta o asemenea comparatie daca rememoram evenimentele din 90, alegerile din 20 mai au fost foarte corecte, iar rezultatele au fost foarte graitoare si au reflectat adeziunea populatiei pentru presedinte si pentru Parlament. Manifestarile anarhice din 13 iunie au fost in totalitate provocate. Mai degraba se poate face o compartie intre evenimentele de la Chisisinau si Revolutia din '89.
  • Da, uitandu-ma la televizor am avut senzatia ca retraiesc primele zile ale revolutie din 89. La Chisinau a fost o izbucnire spontana a populatiei legata de o anumita stare care vine din nemultumirea si frustarea oamenilor de acolo, asa cum s-a intamplat si in Romania in 89. Presedintele Voronin a abordat situatia la fel ca si Ceausescu acuzand forte exterioare, din afara tarii si nu a tinut seama de ce se intampla cu adevarat.
  • Acuzatiile pe care le face la adresa Romaniei  sunt de natura propagandista, Voronin nu  percepe si nu intelege starea de spirit a populatiei din Moldova. In continuare ce se va intampla la Chisinau depinde de raportul de forte cum se va gestiona si daca se va stii sa se gaseasca o solutie pentru polulatia iesita in strada.