Romania va avea un nou parlament si guvern dupa alegerile de duminica, cu noi programe si prioritati, dar o constanta ramane relatia cu UE si preocuparea pe care trebuie sa o arate justitiei si luptei anticoruptie. HotNews.ro a intrebat analisti romani si straini, precum si Comisia Europeana, cum vad situatia de dupa alegeri, raportul Romania-UE si lupta anticoruptie dupa 30 decembrie 2008.

Analistii romani si cei din strainatate, familiarizati cu situatia din Romania, cred ca situatia politica de dupa alegeri va fi una zbuciumata, iar tumultul politic nu se va linisti decat dupa alegerile prezidentiale. Indiferent ce partid sau partide vor face guvernul, indiferent cine va fi primul ministru, vor avea contestatari si depinde de care parte se va situa presedintele Basescu.

Un guvern minoritar PDL va avea de facut fata unei opozitii puternice, dar ar puptea fi lasat sa functioneze de teama unor alegeri anticipate, se arata in studiul Economist Intelligence Unit pe luna noiembrie, pus la dispozitia HotNews.ro. Un guvern PSD-PNL ar putea fi sacul de box al presedintelui Basescu, crede Marko Papic, analist la Stratfor, companie de informatii si analize.

Cristian Parvulescu si Alina Mungiu-Pippidi vorbesc despre aceleasi variante, nerespingand ideea unor alegeri anticipate sau chiar suspendarea presedintelui, precedate de o perioada de blocaj politic si de negocieri intense. “Vom sti exact cum se fac aliantele in momentul in care se vor alege presedintii camerelor Parlamentului”, a spus Parvulescu.

“In nicio tara europeana stabila presedintele tarii nu se implica in alegerea primului ministru intr-o maniera semnificativa. Acesta nu este pur si implu un semnal bun pentru restul Europei si va afecta in mod sigur perceptia asupra democratiei romanesti”, crede analistul american de la Stratfor. El adauga insa ca Basescu intelege acest lucru si probabil ca in final va accepta vointa poporului, mai ales ca se gandeste la propria realegere ca sef al statului.

Ce se va intampla cu lupta anticoruptie din Romania?

Unanim, parerile sunt ca se asteapta progrese si ca ele vor trebui facute. “Guvernul va trebui sa inceapa sa ia masuri politice foarte eficiente. Asta se asteapta aici, in Bruxelles, actiuni concrete, nu doar declaratii politice. Dupa alegeri, trebuie sa inceapa o noua lupta anticoruptie”, spune profesorul Jean-Michel de Waele, de la Universite Libre de Bruxelles (ULB).

Asteptarile sunt ca un mare politician sa fie adus in fata justitiei si exista conditiile ca sa se intample astq, spune profesorul belgian, totul e sa existe si vointa politica.

Cristian Parvulescu remarca faptul ca in campanie coruptia nu si-a facut loc in dzbatere, desi sondaje de opinie indica faptul ca este principalul subiect cae ii preocupa pe romani. PSD venit la guvernare ar aduce schimbari in sistemul judiciar, ar grabi inlocuirea sefului DNA Daniel Morar, dar “pana si PSD trebuie sa tina cont de UE, cu toate ca autoritatea sa aasupra Romaniei este foarte foarte mica, parghiile sunt aproape inexsitente”, spune analistul roman.

El crede insa ca PSD aflat la guvernare nu isi va permite sa blocheze reforma justitiei si lupta anticoruptie, dar nu va exista o schimbare radicala fata de situatia actuala in ceea ce priveste rezultatele, mai ales ca oricum situatia treneaza de vreo doi ani.

O viziune mult mai pesimista are Alina Mungiu-Pippidi, care vede doar o victorie a PDL capabila sa asigure climatul necesar respectarii statului de drept. “Pentru ca in aceste alegeri miza este, fara niciun dubiu, statul de drept”, spunea ea.

Presedinta Societatii Academice Romane amintind de faptul ca atunci cand parlamentarilor li s-a cerut sa semneze “un contract cu statul de drept”, prin care sa se angajeze ca vor pune in practica recomandarile din ultimul raport al CE privind lupta anticoruptie, de exemplu, aproape toti parlamentarii PSD si PNL au refuzat, “pentru ca se simt amenintati de aceste recomandari”.

“Daca Basescu nu are o victorie clara, ceea ce este putin probabil, pentru cei care lupta impotriva coruptiei in Romania se anunta vremuri grele. Bataliile legale vor distruge tot ce a construit Monica Macovei si incercarile de a-i indeparta pe procurorii care se ating de marii corupti se vor intensifica”, descrie situatia Alina Mungiu-Pippidi.

Pana acum, spune ea, aceasta situatie a fost evitata de presedintele Basescu si de Curtea Constitutionala, dar daca la putere va fi o alianta PSD-PNL lupta anticoruptie va fi intrerupta timp de patru ani. Basescu nu il va putea salva pe Daniel Morar, ci doar impiedica numirea personei propuse in loc. Cum poate un departament anticoruptie sa functioneze eficient cand se asteapta in fiecare moment sa fie ghilotinat? Si totusi, asa a lucrat in ultimii doi ani”, isi incheie presedinta SAR analiza.

Lupta anticoruptie vazuta de la Londra si din SUA

Raportul EIU arata ca dupa alegeri cooperarea PSD-PNL este foate posibila, mai ales ca au colaborat si la alegerile locale si dupa. Totusi, PNL a trebuit sa accepte masuri economice populiste si opozitia fata de trimiterea in judecata a unor fosti ministri acuzati de coruptie.

“Desi Romania a evitat impunerea unor sanctiuni in urma ultimului raport al Comisiei din iulie, UE a indicat clar ca asteapta imbunatatiri in acest domeniu inainte de raportul sau viitor de peste 6 luni. Totusi, PSD se opune in continuare trimiterii in justitie a fostilor ministri, inclusiv a fostului premier PSD Adrian Nastase, astfel ca un guvern dominat de PSD ar spori probabilitatea ca UE sa impuna sanctiuni Romaniei”, indica raportul Economist Intelligence Unit.

Marko Papic, analistul Stratfor, spune ca “indiferent ce partid va controla guvernul de la Bucuresti, el va trebui sa demonstreze Bruxelles-ului ca este serios in privinta reformelor sistemului juridic si in lupta anticoruptie”.

“De fapt, daca va avea loc o schimbare de guvern, noul executiv va fi sub o mare presiune sa demonstreze ca ia in serios recomandarile Comisiei, situatie dificila in contextul in care tara se va confrunta si cu efectele crizei financiare mondiale si cu o criza economica interna”, spune el.

Dar nu ajunge doar un angajament al noului guvern de lupta anticoruptie, mai spune analistul american, este nevoie de dovezi, exemple concrete care sa ilustreze succesul in lupta impotriva coruptiei. “Orice masura in minus si Romania risca sa piarda fonduri”, spune Marko Papic.

Iar atitudinea dura a Comisiei apare si in contextul in care vrea sa dea un semnal clar celorlalte tari din regiune, dar si in restul vechii Europe. “Romania (si Bulgaria) sunt in acest moment argumente pentru cei care vor sa descurajeze o noua extindere europeana si vor sa arate ce se intampla cand miliarde de euro de fonduri europene ajung in mainile guvernelor unor state care <>”, spune Papic.

Prin urmare, Comisia - care vrea Balcanii de Vest in UE din motive geopolitice, pentru a le scoate total din spfera de influenta a Rusiei – tine ca Romania sa isi rezolve problema coruptiei. “Miza este proiectul de extindere al UE”, crede analistul american.

Ce spune Comisia Europeana insasi?

De la Bruxelles, situatia din Romania este privita cu interesul care se manifesta fata de alegerile din oricare stat membru. Un interes mai degraba la nivelul Comisiei Europene.

Ea este mai mult decat clara in ceea ce asteapta de la Romania. E treaba romanilor pe cine vor alege pe 30 noiembrie, ce partid va forma viitorul guvern, spune unul dintre purtatorii de cuvant ai Comisiei, Mark Gray, pentru HotNews.ro, dar la aderare au existat niste angajamente din partea Bucurestiului pe care europenii se asteapta ca romanii sa le onoreze. “Iar Comisia este hotarata sa determine ca ele sa fie onorate”, spune Gray.

El a subliniat ca suntem la jumatatea drumului intre doua rapoarte si a anuntat ca expertii europeni merg la Bucuresti in decembrie sa vada ce progrese s-au inregistraat din iulie si pana acum, datele culese urmand sa apara in raportul de etapa din ianuarie sau februarie. Data evident ca nu a fost inca stabilita.

“Am insistat ca in acest proces reformele trebuie sa fie sustinute si constante, nu trebuie doar sa se munceasca din greu doar inainte de rapoarte, ci zi de zi, intrucat este un proces de reformare pe termen lung”, mai spune reprezentantul Comisiei.

Pe de alta parte, surse europene au declarat pentru HotNews.ro ca in lupta anticoruptie Comisia nu a mai remarcat rezultate in ultimele luni si probabil ca nu vor exista nici in perioada urmatoare, din cauza zbuciumului politic care va urma dupa alegeri si care, cred si europenii, va tine pana dupa alegerile prezidentiale.

Insa Comisia are niste instrumente coercitive la dispozitie, desi slabe, dar cu semnificatie politica mare: activarea clauzei de salvgardare. “Este un gest politic extrem de dur, chiar daca nu foarte eficient in practica”, au spus sursele citate. Si, in final, Europa ne poate atinge la buzunar. “Ati vazut ca bulgarii au inceput sa se miste? E si asta o varianta”, au adaugat sursele HotNews.ro ridicand semnificativ din sprancene.

Mark Gray s-a abtinut de a face o caracterizare a situatiei din justita din Romania. “Este dificil sa ai o analiza detaliata si exacta intr-o perioada electorala. Insa noi am urmarit foarte atent ce s-a intamplat in vara, controversele de pe timpul verii, care in mod sigur au fost suscitate si de faptul ca urmau alegerile.

Dar noi ne detasam de dezbaterea politica interna si facem ceea ce avem de facut si ceea ce am facut; sa spunem in detaliu ce s-a intamplat cu obiectivele principale si cu subpunctele lor (sub-benchmarks), daca exista progres sau nu”, spune el. “Aceste obiective nu se vor schimba, indiferent cine este la guvernare”, a subliniat el in final.