Reprezentantii unor ambasade occidentale la Bucuresti sunt tot mai prezenti la sedintele unor institutii publice cheie pentru reformele din Romania in domeniul justitiei. Un diplomat occidental a explicat pentru HotNews.ro ca “exista o ingrijorare in legatura cu directia reformelor in special in domeniul justitiei. Coruptia si nerespectarea statului de drept nu afecteaza doar o tara, ele pot avea implicatii transnationale”. Pe de alta parte, liderii PNL, PSD, PC si PRM contesta tot mai vocal prezenta reprezentantilor unor ambasade la sedintele CSM, scriu scrisori la Bruxelles sau fac lobby pentru a-i convinge pe oficialii UE sa nu se mai amestece in deciziile politice interne.

Cele mai active ambasade sunt Marea Britanie, Statele Unite, Ambasada Olandei si Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti. Pe 22 septembrie, diplomati sau functionari occidentali au asistat la sedinta Consiliului National de Integritate, in care s-a pus in discutie interventia unui membru CNI, Alice Draghici, care a incercat sa opreasca anchetarea dosarului Bradisteanu de catre Agentia Nationala de Integritate.

“Este o practica normala, daca este o audiere publica si sunt subiecte de interes, este normal sa fim acolo”, a declarat pentru HotNews.ro un diplomat occidental acreditat la Bucuresti.

Cu ochii pe justitie

Echipele de observatori trimise de ambasade au fost prezente si la numeroase alte evenimente-cheie pe teme extrem de importante. La inceputul lunii septembrie, reprezentantii Comisiei Europene si ai Ambasadei Americane au monitorizat sedinta in care CSM a dat aviz negativ Monicai Serbanescu, candidatul propus de ministrul Catalin Predoiu pentru sefia DNA in locul lui Daniel Morar.

Cea mai ampla monitorizare occidentala a unui eveniment care priveste sistemul judiciar romanesc a avut loc anul trecut, cand Consiliul Superior al Magistraturii a luat in discutie cererea fostului ministru Tudor Chiuariu de avizare a demiterii lui Doru Tulus, seful Sectiei a II-a a DNA. La sedinta au participat oficiali de la Ambasadele Marii Britanii, Irlandei, Germaniei, Suediei, Danemarcei, Olandei, SUA si reprezentanti ai Delegatiei Comisiei Europene si ai Bancii Mondiale.

Reprezentantii delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti au explicat pentru HotNews.ro ca “reprezentantii comisiei participa la intalniri in contextul mecanismului de cooperare si verificare”, fara alte precizari.

Desantul ambasadorilor

Modificarile la Codul Penal si Codul de Procedura Penala votate in Camera Deputatilor in octombrie 2007 au starnit ingrijorarea la Bruxelles iar oficialii europeni au avut inclusiv interventii directe in Comisia Juridica din Camera Deputatilor pentru a indrepta amendamentele care diminuau puterile procurorilor. Insa cele mai dure luari de pozitie au venit din partea ambasadorilor Marii Britaniisi Olandei la Bucuresti .

Ambasadorul Nicholas Taubman a criticat deschis intentia Parlamentului de amendare a Codului de procedura penala, modificari care, daca ar fi fost adoptate, ar fi facut imposibile majoritatea anchetelor penale. Taubman si-a exprimat sustinerea pentru Daniel Morar, seful DNA, in momentele cand acesta a fost atacat public de politicienii romani.

Un diplomat occidental a declarat pentru HotNews.ro ca “exista o ingrijorare in legatura cu directia reformelor in special in domeniul justitiei. Coruptia si nerespectarea statului de drept nu afecteaza doar o tara, ele pot avea implicatii transnationale”.

Diplomatii occidentali se tem ca o justitie nefunctionala, controlata politic sau corupta va afecta alte state UE sau parteneri occidentali in ce priveste colaborarea in combaterea terorismului, traficului de persoane, de droguri, infractiunilor bancare sau comise pe internet. “Nu poti sa stii niciodata ce se poate naste intr-un stat cu o justitie slaba”, explica diplomatii occidentali interesul pentru mersul reformelor in justitia din Romania.

Nu doar diplomatii occidentali ci si unii analisti din Romania sesizeaza ingrijorarea Europei in legtura cu mersul reformelor. Cotidianul a trecut in revista cele mai recente luari de pozitie intr-o analiza intitulata "Romania se amesteca in treburile Europei", publicata pe 28 septembrie.

Taubman: atentie la statul de drept

In discursul ambasadorului american la Bucuresti, Nicholas Taubman, tinut la 23 septembrie, in prezenta presedintelui Traian Basescu si premierului Calin Popescu Tariceanu, apar referiri destul de clare la faptul ca Romania are o problema cu functionarea justitiei: “Prosperitatea viitoare a Romaniei depinde si de un angajament innoit si constant in ce priveste respectarea statului de drept, eradicarea si pedepsirea coruptiei, asigurarea unei transparente mai mari si a predictibilitatii guvernului in felul cum elaboreaza legi si impune reglementari”.

• Autoritatile de la Bucuresti au raspuns de fiecare data agresiv la formele de presiune directe sau voalate venite din partea cancelariilor occidentale. Presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, l-a atacat virulent pe ambasadorul SUA la Bucuresti afirmand in noiembrie 2007 ca “si-a obtinut mandatul de ambasador intr-un mod in care, in Romania, ar fi considerat “coruptie”, prin donatiile catre candidatul republican George W. Bush”.
  
• Atitudinea anti-occidentala a culiminat cu scrisoarea comuna semnata de presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu (PSD) si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu (PNL) trimisa pe 17 septembrie presedintelui Parlamentului European, Hans Gert-Pottering. In scrisoare, cei doi critica Comisia Europeana si pun in discutie mecanismele de evaluare si monitorizare a Romaniei.
  
• Scrisoarea celor doi si-a gasit ecou in randurile europarlamentarilor socialisti. Liderul grupului PSE din Parlamentul European, Martin Schultz i-a convocat pe 24 septembrie pe comisarii Olli Rehn (extindere) si Jaques Barrot (justitie) la o discutie referitoare la “procedurile utilizate in redactarea raportului de tara (...) si a influentelor acestor proceduri asupra concluziilor din raport”.  
• Nici purtatorul de cuvant al Comisiei Europene n-a scapat de atacurile politicienilor romani. Adrian Severin (PSD) i-a cerut demisia purtatorului de cuvant al Comisiei Europene Mark Gray iar Sergiu Andon l-a calificat drept obraznic pentru declaratiile  referitoare la modificarile votate in Senat care aduc schimbari in legislatia anticoruptie. 

Problema este ca, dupa ce aderarea Romaniei la UE si intrarea in NATO, Uniunea Europeana si Statele Unite nu mai au mecanisme puternice de corectie a derapajelor democratice din Romania si nici nu mai pot influenta la fel de eficient ca inainte mersul reformelor. Mecanismele indirecte de presiune, prin declaratii, luari de pozitie publice si monitorizarea unor sedinte-cheie primesc raspunsuri in nota nationalista din partea Guvernului, amplificate de PSD, PC si PRM. Insusi premierul Tariceanu a declarat in repetate randuri ca Romania are drepturi egale cu restul tarilor UE si nu mai trebuie tratata ca o "tara de mana a doua".