USR a atras atenția că este absolut vital ca noua formă a Codului Silvic să fie corectată în Parlament întrucât „conține prevederi care-l fac să pară scris de Mafia Lemnului și dezvoltatorii imobiliari”, potrivit unui comunicat de presă emis miercuri. De asemenea, fostul senator Mihai Goțiu a scris, într-un articol publicat în „România Curată”, că un amendament introdus de senatorul PNL Alexandru Nazare îngrădește accesul jurnaliștilor și organizațiilor civice în păduri pentru a documenta furtul de lemne. Contactat de Hotnews.ro, liberalul a catalogat interpretarea drept tendențioasă.
Dezbaterea pe amendamente a proiectului noului Cod Silvic nu a fost finalizată, marți, în ciuda unei ședințe maraton, urmând să fie continuată săptămâna viitoare, când ar urma să se voteze atât amendamentele propuse, cât și proiectul legii în ansamblu.
Noul Cod silvic a intrat luni în dezbaterea comisiilor de specialitate de la Senat. Proiectul prevede inclusiv supravegherea video a drumurilor forestiere, pentru a combate furturile şi tăierile ilegale de pădure. Acest pachet legislativ este jalon în PNRR.
Proiectul de lege a trecut de guvern în 21 martie și a mers pentru dezbateri în Parlament, unde pot fi depuse amendamente. Potrivit formei trecute de guvern, drumurile forestiere vor fi supravegheate video, sunt introduse sancțiuni penale și măsuri privind confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport ori suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri.
„Tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a ţării. Dacă până acum erau interzise doar în Parcurile Naționale, vom extinde această interdicție și în Parcurile Naturale și toate siturile Natura 2000. Discutăm de peste 5,5 milioane de hectare din care mai mult de jumătate este pădure”, declara ministrul Mediului, Mircea Fechet, după ședința de Guvern.
Aflat în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată, noul Cod silvic este criticat de opoziție, care a susținut la dezbaterile generale de săptămâna trecută că documentul nu aduce o reformă adevărată în domeniu.
„Avem în continuare problema arborilor din parcuri, care nu sunt protejați. Cei care au tăiat ilegal în parcul IOR au plătit o amendă de 25 de lei, atâta tot. Mă bucur că Ministerul susține, pe vorbe, reintroducerea confiscării vehiculelor folosite pentru transportul ilegal de material lemnos, dar, ce să vezi, în forma plecată de la Ministerul Mediului, prevederea lipsește. La fel și în privința accesului liber în pădure pentru turiști și vizitatori, una spune Ministerul și alta scrie în Codul Silvic propus de același minister!”, a explicat Diana Buzoianu, deputată USR, citată de Europa Liberă.
Ea a argumentat că noul Cod silvic nu produce o reformă reală în domeniu, iar USR a depus mai multe amendamente în comisii, care vizează că:
- nu se va mai dubla suprafața pe care se pot construi vile de vacanță în mijlocul pădurii;
- statul e obligat să se constituie parte civilă în instanță pentru recuperarea pagubei, în cazul unor pagube constatate pentru pădurile din proprietatea statului;
- mai multă transparență pentru realizarea amenajamentelor silvice (i.e. planurilor prin care se stabilește cum se taie arborii din păduri): ședințele în care sunt stabile aceste planuri vor fi publice.
Potrivit USR, săptămâna aceasta, noul Cod silvic a fost dezbătut 5 ore la Senat. Mai exact, au fost discutate 100 din cele 163 de articole noi ale Codului, precum și jumătate din cele peste 200 de amendamente depuse. Discuțiile vor fi continuate săptămâna viitoare.
Amendamentul controversat depus de Alexandru Nazare.
Senatorul PNL Alexandru Nazare a depus un amendament care vizează modificarea articolului din Codul silvic care vizează accesul în pădure în alte scopuri decât cel recreativ, al unor diferite categorii profesionale, invocând faptul că au existat cazuri în care „au fost distruse semnele amenajistice sau mărcile de pe cioatele arborilor exploatați sau chiar au furat lemne”, a semnalat activistul civic și fostul senator USR Mihai Goțiu, într-un articol publicat în „România Curată”.
În replică, senatorul liberal a precizat că este o interpretare tendențioasă, iar amendamentele sale vizau îmbunătățirea legislației și nu îngrădirea jurnaliștilor. Amendamentul a fost respins.
„Au existat cazuri în care au fost distruse semnele amenajistice sau mărcile de pe cioatele arborilor exploatați sau chiar au furat lemne. Administratorul sau proprietarul trebuie să știe ce se întâmplă pe suprafața/incinta respectivă”, se menționează în motivarea amendamentului depus de Alexandru Nazare pentru modificarea art. 59 din proiectul noului Cod silvic, aflat în dezbatere în comisiile de raport din Senat.
Astfel, remarcă Mihai Goțiu, dacă era adoptat acest amendament, jurnaliștii și reprezentanții organizațiilor neguvernamentale ar putea să investigheze eventuale tăieri ilegale de arbori ori alte încălcări ale legii în administrarea pădurii doar după ce anunță administratorul sau proprietarul și doar dacă ar fi însoțit pe teren de acesta.
Contactat de HotNews.ro, Alexandru Nazare a catalogat drept tendențioasă interpretarea oferită de Mihai Goțiu asupra amendamentul depus și a insistat că, dacă sunt analizate în totalitate toate amendamentele sale, se poate observa că au rolul de crește nivelul de securitate.
Deputatul liberal a subliniat că amendamentul precizează clar că accesul se face „cu anunțarea” administratorului și a proprietarului ci nu cu aprobarea acestuia pentru a fi posibilă o îngrădire, iar interpretarea dată de Goțiu pleacă de la premisa că toți administratorii sunt rău-intenționați.
„Nu vreau să zădărnicesc accesul acestor oameni pentru a prinde răufăcători”, a subliniat Alexandru Nazare.
Cât privește argumentația privind cazuri de furt de lemne sau deteriorarea semnelor amenajistice, Nazare a subliniat că sunt cazuri semnalate în trecut și nu o generalizare a acțiunilor jurnaliștilor sau a organizațiilor civice.
Amendamentul a fost respins în dezbaterile din comisii.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat, că susține, un amendament într-o formă puțin modificată. Mai exact în forma: „accesul în fondul forestier în alte scopuri (nr. decât cel recreativ) este permis pentru reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale sau jurnaliști, pe răspunderea proprie, în condițiile prezentei legi”.
Principalele măsuri din noul Cod silvic, anunțate de Guvern
Noul Cod silvic, elaborat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, stabilește și cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor și tăierilor ilegale.
De asemenea, este reglementat sistemul de sancțiuni penale și regimul măsurilor asiguratorii și confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport, suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri, retragerea și, după caz, rechemarea imediat după piață a produselor obținute din lemn brut, rezultate ca urmare a săvârșirii unor fapte care sunt încadrate ca infracțiuni.
Sunt introduse noi infracțiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.
O altă prevedere stabilește înfiinţarea Registrului Forestier Naţional pentru evidenţa exploataţiilor forestiere, în care vor fi incluși toți proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalități informatice a avizărilor și raportărilor între diferite entități publice și monitorizarea implementării serviciilor silvice.
Totodată, se înființează Consiliul Național pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic.
Se stabilesc clar obligațiile și drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferența pentru proprietățile forestiere de până la 10 ha și proprietățile forestiere de peste 10 ha.
Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod silvic se referă la interzicerea tăierii la ras. Astfel, se extinde suprafața unde sunt interzise aceste tăieri la ras la parcurile naturale și toate ariile naturale protejate din România.
Proiectul de lege introduce conceptul de "insule de îmbătrânire", un mecanism prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menținerea biodiversității, vor fi protejate de tăieri. De asemenea, se dublează suprafața minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosință pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha.
Potrivit noului Cod silvic, statul va putea să își asume împădurirea terenurilor care au fost despăgubite și abandonate de proprietar. În plus, Codul introduce termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite.
În același timp, este reglementată acordarea de compensații financiare de la bugetul de stat pentru restricțiile impuse și dezavantajele create prin conservarea biodiversității habitatelor forestiere.
Proiectul de lege definește interesele și incompatibilitățile pentru personalul domeniului silvic.
Noile reglementări dau posibilitatea tuturor cetățenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară.
Procesul de elaborare a Noului cod silvic a început în martie 2023 și s-a desfășurat în cadrul proiectului „Reforma sistemului de management și a celui de guvernanță în domeniul forestier prin dezvoltarea unei Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității. (Foto - Dreamstime.com)
0
3
