Liderii PSD și PNL nu au reușit să ajungă deocamdată la o înțelegere în ceea ce privește calendarul complet al alegerilor din 2024. Pe masa Coaliției se află mai multe scenarii de comasare a alegerilor, dar și împărțirea sferei de influență în plan local și central pornind de la candidaturile la nivel local și continuând cu cele mai înalte funcții ale statului român.
Surse politice au declarat pentru Hotnews.ro că liderii PSD și PNL ar urma să aibă în weekend (înainte de ședința oficială a Coaliției de luni) o discuție cu președintele Klaus Iohannis.
Cadrul general și baza discuțiilor dintre PSD și PNL pornesc de la organizarea alegerilor în 2024. Primul scenariu discutat și convenit de principiu în Coaliție este comasarea alegerilor locale cu alegerile europarlamentare pe 9 iunie.
Primul scenariu: comasarea europarlamentarelor cu localele - mize și calcule
Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, pe 9 iunie, maximizează procentele ambelor partide prin mobilizarea electoratului la vot de către primari. Avantajat este de departe PNL pentru că are șanse să obțină locul doi la europarlamentare și un scor de 20%, peste AUR, cu ajutorul propriilor primari. Un loc doi înaintea partidului lui Simion l-ar menține în continuare pe Nicolae Ciucă la conducerea partidului.
Tradițional alegerile europarlmentare nu trezesc interesul electoratului român, iar partidele sistem au folosit la ultimele tururi pentru Parlamentul European artificii pentru a stimula românii să meargă la vot.
Reamintim că la alegerile europarlamentare din 2019, Klaus Iohannis a inițiat referendumul pentru justiție, purtându-se o bătălie electorală între PSD-ul condus de Liviu Dragnea și partidele de dreapta PNL-USR.
PSD și PNL se tem că o prezență mică la vot a propriului electorat lasă loc votanților AUR. Conform calculelor interne din ambele partide, social-democrații ar obține primul loc la alegeri, dar cu un procent sub 30% undeva între 27-28%, în timp ce liberalii ar avea sub 20%. Calcule arată că cele două partide nu vor avea suficiente voturi pentru a forma singure o guvernare stabilă.
De partea cealaltă, partidul lui George Simion are mari șanse să se claseze pe locul doi la alegerile europarlamentare și să obțină 10 mandate de eurodeputați.
Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale aduce în scenă primarii - cei mai importanți agenți electorali ai partidelor sistem. Logistica și organizarea edililor mobilizează simpatizanții celor două partide și aduc electoratul la vot. PSD are în jur de 1430 de primari, iar PNL 1200 de primari.
De precizat este că AUR nu are primari și organizații puternice în țară.
De asemenea, acest scenariu este avantajos și pentru PSD care își consolidează poziția de prim partid în România cu un procent de 30% în loc de 27-28%.
Scenariul 2: comasare parlamentarelor cu un tur al prezidențialelor - mize și calcule
Comasarea alegerilor parlamentare cu unul din tururile prezidențialor nu întrunește deocamdată un consens în Coaliția PSD-PNL.
Liberalii își doresc comasarea primului tur la prezidențiale cu parlamentarele pentru că mobilizarea la vot ar crește șansele candidatului PNL (care în prezent este Nicolae Ciucă) să ajungă în turul doi la prezidențiale. Această varianta de comasare a fost folosită de Guvern ultima oară în 2004 când mandatul președintelui era de patru ani. Organizarea comasării ar trebui făcută undeva spre sfârșitul lunii noiembrie.
În schimb social-democrații propun comasarea celui de-al doilea tur la prezidențiale cu parlamentarele pentru că , potrivit calculelor lor interne le-ar avantaja candidatul lor la prezidențiale (neoficial Marcel Ciolacu). În varianta PSD, comasarea celui de-al doilea tur la prezidențiale cu parlamentarele ar trebui să aibă loc cel mai târziu în 8 decembrie.
Mărul discordiei - candidatul la prezidențiale
O altă problemă a Coaliției este modul în care va fi împărțită sfera de influență atât la nivel local, cât și la nivel central.
Principala problemă și neînțelegere o constituie candidatura la prezidențiale. Liberalii își doresc candidatura la prezidențiale și sunt dispuși să ofere social-democrațiilor restul puterii administrative și executive pentru a obține acest lucru. „PNL nu renunță la candidatura la prezidențiale chiar dacă s-ar rupe Coaliția”, susțin sursele HotNews.ro.
De partea cealaltă, liderii PSD fac presiuni asupra lui Marcel Ciolacu să nu cedeze candidatura la prezidențiale. În prezent nu este clar dacă liderul PSD își dorește să intre în competiția pentru prezidențiale. Cert este că în interiorul PSD, lideri locali apropiați de Sorin Grindeanu sau Mihai Tudose insistă ca partidul să fie cel care va da candidatul la prezidențiale.
Ciolacu se confruntă și cu presiunea Gabrielei Firea de a fi nominalizată drept candidatul partidului la primăria Capitalei. Situația se complică pentru liderul PSD în contextul în care Paul Stănescu, un alt greu al partidului, o sprijină pe Gabriela Firea.
La discuții liberalii s-au arătat deschiși să cedeze candidatura pentru primăria Capitalei și flexibili la împărțirea candidaturilor pentru primăriile de sector.
„În contextul presiunilor publice și interne făcute de Gabriela Firea privind candidatura la Capitală, Marcel Ciolacu este interesat să obțină mai multe candidaturi la primăriile de sector și eventual să cedeze liberalilor primăria Bucureștiului. Sectorul 1, sectorul 2, sector 4 și sector 5 ar fi o negociere bună pentru PSD”, susțin surse din interiorul PSD pentru HotNews.ro.
Totodată la masa negocierilor dintre PSD și PNL sunt funcții importante care urmează a fi împărțite : președintele Camerei Deputaților, președintele Senatului, șeful SRI sau propunerea României pentru funcția de comisar european.
Cum și-ar împărți PSD și PNL candidaturile pentru marile orașe
O altă componentă a negocierilor a fost împărțirea candidaturilor la nivel local pe primării și Consilii Județene.
La masa negocierilor din aceste zile s-a discutat și despre candidaturile în primăriile reședință de județ unde PSD și PNL nu dețin majoritatea. Potrivit surselor HotNews.ro în discuție se află Timișoara, Iași, Cluj, Alba Iulia, Brașov, Constanța și Bacău.
Astfel , la Timiș, PSD vrea să-l susțină pe Alfred Simonis, pentru funcția de președinte al Consiliului Judetean, iar Nicolae Robu ar putea candida pentru un nou mandat de primar. La Brașov, George Scripcaru ar putea candida din partea PSD la primărie, iar Adrian Veștea la Consiliul Județean.
La Iași, ar rămâne tandemul Costel Alexe și Mihai Chirică. În schimb, la Constanța rămâne pentru un nou mandat primarul Vergil Chițac, iar la Cluj - Emil Boc.
Pentru primăria Bacău liberalii au negociat cu primarul USR Lucian Viziteu dar, potrivit surselor HotNews.ro, acesta ar fi refuzat oferta de a se alătura PNL. Totodată, pentru primăria Alba Iulia, liberalii s-au asigurat că actualul primar USR Gabriel Pleșa va candida sub sigla PNL.
Cum ar putea arăta înțelegerea PSD-PNL
Conform surselor HotNews.ro, PSD și PNL nu vor participa pe liste comune la alegerile locale sau parlamentare, ci fiecare formațiune va avea candidați, în marea majoritate a cazurilor, pe funcțiile pe care le deține deja, restul unde USR sau PMP au funcții publice urmând să fie împărțite și să candideze fie PSD, fie PNL în funcție de negocierile punctuale.
Sursele HotNews.ro susțin că pentru a evita blocarea negocierilor, candidatul la prezidențiale ar putea fi stabilit după alegerile din 9 iunie printr-un protocol care ar preciza ca și premierul să fie dat de partidul care nu va deține candidatura pentru funcția de Președinte al României.
Reamintim că HotNews.ro a explicat că miza alegerilor din 2024 este uriașă iar PSD și PNL speră să-și consolideze guvernarea pe baza unui plan bine structurat. În contextul ascensiunii partidelor extremiste în Europa și situației instabile din Ucraina, liderii politici au un scenariu extins cu aportul președintelui Klaus Iohannis. „În acest context european, scena politică românească trebuie întărită prin izolarea partidelor extremiste în Parlament (n.red AUR și S.O.S România) și continuarea unei guvernării PSD-PNL. Cum? PNL va păstra președinția și PSD va menține puterea executivă: Parlamentul și Guvernul”, susțin sursele HotNews.ro.
Scenariul se poate aplica după alegerile europarlamentare. România are dreptul de a candida la nivelul Comisiei Europene pentru patru funcții: șefia Consiliului European, Înalt Reprezentant European, președinte al Parlamentului European sau Comisar european.
Președintele Klaus Iohannis vizează una dintre aceste funcții. Șeful statului ar urma să-și dea demisia, iar fotoliul de la Cotroceni ar reveni, până la expirarea mandatului prezidențial, președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Din această postură de președinte interimar, Ciucă ar beneficia de o mai mare vizibilitate și notorietate, de care are nevoie în perspectiva unei candidaturi la prezidențiale.
3
23
