România va dubla capacitatea principalului său port de la Marea Neagră și a căilor de transport pe Dunăre, în termen de două luni, pentru a ajuta Ucraina să-și exporte cerealele, dincolo de raza de acțiune a Rusiei, potrivit unui interviu dat de Ciolacu corespondentului FT la București
Marcel Ciolacu a declarat pentru Financial Times că planul său va fi pus în aplicare indiferent de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe celălalt mal al Dunării, la granița cu România.
„Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023”, a spus Ciolacu. „Pentru a [facilita] exportul, am mărit capacitatea atât în portul Constanța, cât și pe căile care duc la portul Constanța, pentru a face posibil acest lucru. Ne-am mobilizat cât am putut de bine.”
Angajamentul României de a mări capacitatea coridorului de transport maritim prin dragarea Dunării și extinderea infrastructurii porturilor vine după ce Rusia a renunțat la un acord care permitea cerealelor ucrainene să ajungă pe piețele globale, prin Marea Neagră. Moscova a amenințat și navele comerciale care părăsesc porturile ucrainene, determinând o redirecționare a exporturilor pe căile navigabile ale Dunării.
„Ne-am învățat bine lecțiile cu privire la Rusia”, a spus Ciolacu. „Suntem la zero dependență de energia sau resursele rusești. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiționat.”
În primul său interviu acordat presei internaționale de când a devenit prim-ministru, în iunie, Ciolacu a spus că Bucureștiul nu se va lăsa intimidat de Moscova și și-a exprimat încrederea că apartenența țării sale la NATO va descuraja Rusia de la orice ostilități directe.
„Nu există niciun risc de securitate pentru România, în acest moment”, a spus el.
Capacitatea sporită a portului Constanța de la Marea Neagră și a altor rute va permite dublarea exporturilor de cereale ucrainene la 4 milioane de tone pe lună, a spus el. „Investițiile sunt în curs de derulare pe canalul Sulina”, a adăugat el, referindu-se la principala cale de navigație de adâncime a României prin Delta Dunării.
În ciuda atacurilor repetate ale Rusiei asupra silozurilor de cereale ale Ucrainei din porturile Izmail și Reni, de pe Dunăre, el a spus că există „soluții” - de exemplu, permiterea tranzitului navelor pe timp de noapte, din octombrie, și creșterea transportului de marfă la minimum 14 vase pe zi. Dublarea dimensiunii barjelor, de asemenea, „înseamnă că Ucraina nu va trebui să folosească atât de mult depozitele de cereale”, a spus el.
Reprezentanți ai industriei de transport maritim au spus pentru FT că planul este fezabil.
De asemenea, România va deschide mai multe puncte rutiere de trecere a frontierei și va îmbunătăți infrastructura feroviară în stațiile de la granița cu Ucraina, pentru a accelera transferul încărcăturilor, a adăugat Ciolacu.
România nu a vorbit despre asistența militară pentru Kiev, dar Ciolacu a spus că partenerii săi știu că Bucureștiul oferă mult mai mult decât ajutor umanitar și sprijin logistic. Țara este, de asemenea, implicată în pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota o flotă în creștere de avioane de luptă F-16 donate de membri ai NATO și așteaptă documentele necesare care să autorizeze începerea antrenamentelor.
„Mă aștept să semnez protocoalele [pentru piloți] în următoarele zile, acesta fiind ultimul obstacol rămas”, a spus el. „Logistica este pregătită, în ceea ce ne privește.”
Creșterea cheltuielilor militare și de infrastructură legate de războiul din Ucraina are un impact asupra bugetului țării, a spus el. Banca centrală a României a estimat că deficitul bugetar va crește la 7,5% din PIB în acest an, cu mult peste ținta de 4,4%, și cea de 6,2% din 2022.
Ciolacu se va întâlni cu oficialii UE la Bruxelles săptămâna aceasta, pentru a discuta despre măsurile de reducere a deficitului de finanțare. El a spus că „nu se pune problema” ca UE să reducă finanțarea României, pentru a impune mai multă austeritate Bucureștiului.
„A trebuit să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina”, a spus Ciolacu, adăugând că va încerca să obțină acceptul UE pentru a contabiliza cheltuielile legate de război separat de calculele privind deficitul. „Au fost cheltuieli neprevăzute . . . deci vom avea nevoie de o exceptare de la Codul fiscal.”
Războiul Rusiei în Ucraina a adus, de asemenea, riscuri de securitate pentru aliata apropiată a României, R.Moldova, a cărei candidatură la UE Bucureștiul o susține pe deplin, a spus Ciolacu. „Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa.”
Omologul său ungar, Viktor Orbán, și-a folosit dreptul de veto în UE și NATO pentru a bloca diferite cereri de aderare, în încercarea de a forța Bruxelles-ul să elibereze fondurile UE înghețate (pentru Ungaria), a spus Ciolacu.
„[Ungurii] speculează asta”, a spus el, adăugând că este greșit să politizezi asemenea chestiuni strategice.
„Există un război între un dictator și lumea liberă”. . . unul pe care Europa nu-și poate permite să îl piardă.”
Articol realizat cu sprijinul agenției Rador
1
0
