Noi reguli pentru pensionarii speciali, de la creșterea vârstei de pensionare, impozitare de 30% și nu mai mulți bani decât salariul în plată. Așa încearcă liderii Coaliției să salveze 3 miliarde de euro de la Bruxelles, prin PNRR. Anunțul a fost luni făcut simultan, pe Facebook, de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, în timp profesorii, aflați în a doua zi de grevă generală, așteaptă încă un răspuns la revendicările salariale.
Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR, iar dacă nu se adoptă România poate pierde în jur de 3 miliarde de euro.
Mai exact, Coaliția și-a asumat o serie de amendamente la legea trecută deja de Senat însă care a fost considerată insuficientă pentru a accesa banii din PNRR.
Principalele măsuri convenite în Coaliție
Potrivit amendamentelor asumate de Coaliție, de anul viitor judecătorii și procurorii se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80%din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Vârsta minimă de pensionare este de 50 de ani și crește, etapizat, până la 60 până în 2035.
Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul, se arată în amendamentele depuse.
De asemenea, potrivit ultimelor modificări vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani, până în 2035, pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe.
Totodată, s-a decis impozitarea cu 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivități. În prezent, câștigul salarial mediu brut este de 6.700 de lei.
O altă decizie se referă la faptul că nu se mai pot cumula mai multe pensii speciale, iar cele aflate în plată se recalculează.
Coliția a decis să se elimine pensia de serviciu pentru o serie de categorii cum ar fi personalul de specialitate juridiciar asimilat judecatorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari.
De precizat este că nu există amendamente care să vizeze pensiile speciale ale parlamentarilor.
Amendamentele au fost depuse la Camera Deputaților și urmează să intre în dezbaterea parlamentară și să fie adoptate pînă la finalul sesiune legislative, susțin liderii Coaliției.
Câte pensii speciale sunt în România și cât plătește statul pentru ele
În România există în prezent șapte categorii de pensii speciale, printre care cele ale magistraților, militarilor sau diplomaților. Nu este o excepție, în Europa doar două țări neavând un astfel de sistem: Suedia și Slovenia. Comparativ însă, în România sistemul de acordare a acestor tipuri de pensii speciale are la bază privilegiile pentru nomenclatorul de stat, specialii din instituțiile statului.
România s-a angajat în fața Comisiei Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă o reformă a pensiilor speciale. Legislația în vigoare coroborată cu decizile Curții Constituționale a creat un blocaj instituțional în ceea ce privește reglarea pensiilor speciale.
Potrivit Guvernului cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei.
Beneficiari de pensii speciale - de serviciu și militare - sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare - aproape 180.000 - unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.
În România numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în mai 2023 este 10.281, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia 5.252 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor.
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, pensia medie de serviciu este de 21.555 de lei, din care 19.902 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.101 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
De asemenea, de pensie de serviciu din zona Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna mai un număr de 735 persoane. Pensia medie era de 5.808 de lei, din care 2.546 de lei suportaţi de la bugetul de stat, potrivit CNPP.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 714 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.051 de lei.
Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.369 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.507 de lei, din care 7.519 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 553 de persoane, media fiind de 8.490 de lei, din care 2.803 de lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.658 de pensionari, pensia medie fiind de 5.125 de lei, din care 2.454 de lei suportaţi din bugetul de stat.
Anual, valoarea brută a pensiilor de serviciu mai sus menționate este de 1,7 miliarde de lei, la nivelul anului trecut.
În categoria pensiilor speciale, adică cele primite în baza unor legi speciale, sunt încadrate în discursul public și pensiile militare. Acestea din urmă reprezintă grosul, adică în jur de 180.000. Aici intră pensiile celor care au lucrat la MAI, MApN și SRI și sunt plătite de casele de pensii ale acestora
La nivelul MAI sunt 97.000 de beneficiari, care costă anual 5,2 miliarde de lei.
La nivelul MAPN sunt în jur de 78.000 de beneficiari, în vreme ce în jur de 5.700 provin din SRI, SIE si STS. La nivelul anului trecut costul cu pensiile acestora era în jur de 4 miliarde de lei.
33
10
