Coaliția PSD, PNL, UDMR nu reușește să livreze reforma pensiilor speciale în termenii asumați în PNRR și conform negocierilor cu oficialii Comisiei Europene. După ce Comisia Europeană nu a fost de acord cu proiectul privind reforma pensiilor speciale inițiat de Ministerul Muncii, factorii decidenți din cele trei partide își pasează responsabilitatea unei decizii privind tăierea pensiilor speciale.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, nu a reușit să aducă la masa negocierilor ministerele cheie în elaborarea unei noi variante. Săptămâna trecută a avut loc prima şedinţă a grupului de lucru format din specialiști de la PSD, PNL și UDMR, care aveau sarcina să vină cu noi propuneri la reforma pensiilor speciale.
Potrivit surselor oficiale consultate de HotNews.ro, Ministerul Justiției, Ministerul Internelor și cel al Apărării nu au participat la ședință. De menționat este că cele trei ministere sunt vizate de reglementăriile viitoarei legi a pensiilor speciale.
Ministrul Muncii dă ultimatum ministerelor Justiției și Internelor
Într-o conferință la sediul PSD, ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat luni că toţi miniştrii de linie au termen până miercuri, la ora 12.00, să depună în scris amendamentele la proiectul de lege privind pensiile speciale.
- „Sub coordonarea domnului prim-ministru, am întocmit adrese de solicitare către toţi miniştrii de linie cu termen până săptămâna aceasta, miercuri, ora 12.00, de a se depune aceste amendamente care să respecte prevederile din cadrul PNRR.
- Apoi, la finalizarea şedinţei de Guvern, vom avea încă o întâlnire a grupului de lucru unde să participe şi miniştrii de linie care au în coordonare aceste legi speciale, să agreăm acele amendamente pe care ulterior să le depunem către coaliţie spre decizie”, a anunțat Budăi, citat de Agerpres.
Mai mult, ministrul Muncii a spus că „este momentul” ca ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, să meargă la Comisia Europeană cu acele amendamente care vor fi agreate în coaliţie pe legea pensiilor speciale. „Mă pun la dispoziţia dumnealui să îl însoţesc, să mergem la Comisia Europenă”, a spus Budăi.
Liberalii așteaptă soluții de la PSD pentru reforma pensiilor speciale
De partea cealaltă, liberalii consideră că este datoria ministrului Muncii, Marius Budăi, să vină cu o nouă propunere pe baza căreia să se discute în comisia de specialitate. „Este treaba Ministerului Muncii să vină cu variante pe care să le discutăm. PSD vrea să scoată cu mâna PNL castanele din foc și apoi eventual să spună că el a tăiat pensiile speciale. Să vină cu propuneri”, au declarat surse din interiroul PNL pentru HotNews.ro.
În plin blocaj privind reforma pensiilor speciale și cu riscul de a rata bifarea jalonului, Ministerul Apărării Naționale, condus de social-democratul Angel Tîlvăr, a anunțat un proiect de lege care ar face posibilă apariția unei noi categorii de speciali.
Mai exact, un proiect de lege elaborat de MApN, MAI, SRI, SIE, Ministerul Justiției și STS, care propunea ca personalul civil din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională să aibă dreptul de reducere a stagiului de cotizare la sistemul public de pensii realizat în condiții deosebite sau în condiții speciale, similar cu prevederile aplicabile personalului militar, respectiv polițiștilor.
După câteva ore de la anunțul făcut, Ministerul Apărării a anunțat că retrage proiectul de lege.
Reforma pensiilor speciale, jalon în PNRR care trebuie bifat până în luna mai
România s-a angajat în fața Comisiei Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă o reformă a pensiilor speciale. Legisalația în vigoare coroborată cu decizile Curții Constituționale a creat un blocaj instituțional în ceea ce privește reglarea pensiilor speciale. Dacă România nu face reforma promisă în PNRR nu va putea accesa cea de-a treia tranșă de bani europeni, iar termenul limită este sfârșitul lunii mai.
În acest context, la sfârșitul anului trecut Guvernul a adoptat legea privind reforma pensiilor speciale, care reglementează și prevede că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă.
Banca Mondială a propus pentru calcularea pensiilor militarilor și polițiștilor o cotizare de 45% pe ultimele 12 luni de activitate sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră. Ministerul Muncii a elaborat un proiect de lege în acest sens care a fost depus în Parlament.
Proiectul reformei pensiilor a creat tensiuni în interiorul PSD. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a fost acuzat de către colegii de partid că nu a gestionat problema, iar proiectul de lege privind pensiile speciale are mari lacune. De menționat este că proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii nu a fost însă agreat la nivelul Comisiei Europene. Oficialii români au primit săptămâna trecută un raport al oficialilor Comsiei Europene care nu a fost dat publicității.
Potrivit surselor politice, Comisia Europenă consideră că proiectul de lege elaborat de către Ministerul Muncii și trimis în Parlament nu ar îndeplini cerințele asumate prin PNRR, iar România ar putea pierde tranșa a treia de bani europeni.
La nivelul Coaliției s-a decis înființarea unui comitet de lucru format din parlamentari și specialiștii de la PSD, PNL și UDMR care s-au întâlnit însă fără niciun rezultat.
Câți speciali are România
În România numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în februarie 2023 este 10.198, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia 5.137 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor.
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, cea mai mare pensie medie de serviciu este de 21.477 de lei, din care 20.061 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.765 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
De asemenea de pensie de serviciu din zona Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 743 persoane. Pensia medie era de 5.796 de lei, din care 2.552 de lei suportaţi de la bugetul de stat, potrivit CNPP citată de agenția Agerpres.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.057 de lei (2.525 de lei de la bugetul de stat).
Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.381 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.479 de lei, din care 7.531 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 559 de persoane, media fiind de 8.502 de lei, din care 2.818 de lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.662 de pensionari, pensia medie fiind de 5.108 de lei, din care 2.447 de lei suportaţi din bugetul de stat.
3
14
