Europarlamentarul român Eugen Tomac a contestat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), decizia Consiliului JAI prin care României i s-a respins intrarea în Schengen. Mai exact, Tomac a cerut CJUE să constate nelegalitatea deciziei Consiliului JAI în urma votului de pe 8 decembrie, 2022.
Eurodeputatul român consideră că decizia Consiliului European de a respinge intrarea României în Schengen a fost „un abuz de putere”. Acesta își argumentează demersul susținând că premisele ca România să fie acceptată sunt îndepărtate în contextul în care liderii Austriei și Olandei au anunțat recent, într-o conferință de presă, că spațiul Schengen nu se mai extinde până nu se reformează.
Hotnews.ro a vorbit cu eurodeputatul român pentru a afla mai multe despre demersul său, care sunt argumentele care au stat la baza acestui demers și ce ar putea să schimbe pentru România o decizie a Curții de Justiție europeană.
HotNews.ro: Ce obține România din solicitarea de anulare a deciziei Consiliul JAI din 8 decembrie?
Eugen Tomac: România îndeplinește criterile din iunie 2010. În condițiile în care am văzut în ultima perioadă o poziție extrem de vehementă, chiar radicală a celor doi lideri de guvern austriac și olandez, anunțată în conferință de presă comună, că spațiul Schengen nu se mai extinde până nu se reformează, consider că este un abuz de putere din partea Consiliului UE această abordare.
Prin urmare, anularea acestui act ar obliga Consiliul să ia o nouă decizie tehnică și nu una politică, care să schimbe vechea decizie. Consiliul are obligația să se întrunească din nou și să ia o altă decizie, una tehnică. În opinia noastră nu poate exista decât o singură decizie întrucât nu este vorba de o decizie politică, ci de o decizie care să corespundă evaluărilor prevăzute de instituțiile în legislația Schengen și acolo spune foarte clar - Comisia face evaluarea.
De ce ați făcut acest demers?
Am cerut anularea actului pentru că noi considerăm că este un act nelegal atât timp cât nu s-a luat o decizie în condițiile în care s-a intrat în ședința Consiliului JAI ca România Bulgaria și Croația să fie acceptate în spațiul Schengen pentru că întrunesc criteriile. În ședința asta s-a luat o singură decizie de a accepta doar Croația și a respins România și Bulgaria fără a invoca vreun motiv și aici constatăm un abuz de putere din partea Consiliului Uniunii Europene și o lipsă de loialitate între instituții. Cel mai potrivit demers este contestația la Curtea de Justiție de anularea în acțiune pentru că nu s-a luat decizia care a fost propusă pe ordinea de zi în Consiliul JAI și nu s-a invocat vreun motiv în acest sens.
Există pericolul de a se supenda sau bloca procesul de intrare al României în Schengen ?
Nu. Atât timp cât reclamantul privilegiat, respectiv statul român sau statul bulgar sau Comisia Europeană, poate oricând sesiza Curtea de Justiție a UE atunci când este act legal sau nelegal se poate face recurs la CJUE. Un asemenea demers nu blochează negocierile politice și nu suspendă nimic, indiferent că demersul este făcut de un reclamant neprivilegiat cum sunt eu, pentru că trebuie să demonstrez care este interesul meu de a ataca asemenea decizie; fie că reclamantul privilegiat care este statul român respectiv Guvernul român sau CE. Prin urmare se poate ataca un asemenea act, dar asta nu suspendă negocierile. Consiliul poate să se întrunească oricând și să ia această decizie.
Cu cine v-ați consultat când ați inițiat demersul ?
M-am consultat cu vechi judecători la CJUE, cu foști avocați generali la CJUE, cu juriști care sunt familiarizați cu jurisprudența Curții Europene din Franța, Belgia, România, iar avocatul care mă reprezintă este din Luxemburg.
Cu reprezentanții instituțiilor statului român MAE, președinție, Guvern v-ați consultat ?
Guvernul român nu a dorit să facă un astfel de demers, prin urmare statul român nu are nicio implicație. Este o inițiativă pe care am făcut-o în calitate de europarlamentar român. Sunt reprezentantul cetățenilor români în legislativul comunitar, am acest drept atunci când consider că legislația UE, tratatele sunt încălcate și evident cetățenii statului din care provin sunt discriminați prin asemenea măsuri, am acest instrument la dispoziție prin care pot sesiza ceea ce am și făcut.
Am solicitat atât în decembrie cât și în ianuarie statului român, respectiv șefului Guvenului Nicolae Ciucă să inițieze acest demers invocând argumentele pe care vi le-am prezentat. Guvernul României nici măcar nu mi-a răspuns la aceasta solicitare pe care i-am transmis-o.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene a respins pe 8 decembrie 2022 intrarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației.
3
71
