În timp ce autoritățile române îl așteaptă pentru a-l trimite la închisoare, Paul de România - condamnat definitiv în decembrie 2020 la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa - dă interviuri presei franceze. Justiția din Franța urmează să se pronunțe în 18 ianuarie cu privire la extrădarea lui în România.
La 74 de ani, încă elegant, moștenitorul regelui Carol al II-lea a fost capturat la Paris vara trecută, după mai bine de optsprezece luni de fugă, scrie revista Marianne.
„Nu uiți niciodată țara în care te-ai născut”
Paul de România a oferit un interviu exclusiv ziariștilor francezi, cărora le-a spus că a solicitat azil în Franța și denunțând o adevărată cabală judiciară. Cu puține dovezi însă, scriu reporterii francezi.
Când, în 17 decembrie 2020, în jurul orei 20.30, polițiștii din București i-au bătut la ușă, nu le-a deschis nimeni. Nepotul lui Carol al II-lea se afla deja la Lisabona. De acolo, a plecat în Franta. „Ar fi fost periculos pentru mine să rămân în Portugalia”, spune în interviul dat Marianne, Paul din România. „M-am născut în Franța, mi-am petrecut acolo toată tinerețea. Nu uiți niciodată țara în care te-ai născut”, spune Paul de Ropmânia.
Autoritățile l-au căutat 18 luni, iar în 27 iunie 2022, jandarmii francezi i-au dat de urmă. Paul de Româniaa fost reținut în plină stradă, lângă Galeriile Lafayette, în arondismentul 9 din Paris.
„Nu m-am ascuns!”, spune el. În decembrie 2020, trimite prin avocatul său un email ministrului francez de externe, Jean-Yves Le Drian, în care denunță „o decizie de natură politică” și cere „să rămână în Franța”.
„Nu mă ascundeam!“, spune septuagenarul. Ceea ce îl face să zâmbească pe generalul Marc de Tarlé, șeful Oficiului Central de Luptă împotriva Delincvenței, ai cărui jandarmi au dat de urma personajului: „Era căutat activ de poliția română. Cu siguranță nu era un fugar care își schimba zilnic ascunzătoarea, dar era un fugar. În plus, Quai d'Orsay nu i-a răspuns niciodată la solicitarea privind azilul.
În 18 ianuarie, Curtea de Apel din Paris trebuie să se pronunțe asupra cererii de extrădare din partea autorităților române. Speranțele lui de a primi azil în Franța sunt firave. „Știu că sunt nevinovat”, a trâmbițat prințul. „Te-ai întoarce într-o țară ca să faci închisoare, când știi că ești nevinovat?, se întreabă el fără să-și ascundă teama de închisorile românești. „Aș putea fi pus lângă criminali foarte periculoși, care cine știe ce mi-ar putea face”.
Dă asigurări că presa este „plătită” pentru a-i face rău. Că verișoara lui, Margareta, custodele Coroanei, ar face orice pentru a-l „sabota”. Că Înalta Curte de Casație, care l-a condamnat, este „infiltrată”... Că i-a fost manipulat scorul de 0,5% la prezidențialele din 2000. Că Securitatea se ascunde în spatele accidentului pe care l-a avut pe un șosea din nordul Italiei. Și amintește că un raport recent al Comisiei Europene consideră că sistemul judiciar din România este încă deschis influenței politice. Cu toate acestea, Paul din România plănuiește să se întoarcă într-o zi la București pentru fiul său. „Când totul se va termina”, conchide Paul.
Fuga lui Paul de România
Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. În 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice. În luna septembrie, a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar.
În 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat sentința definitivă în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare. În prima instanță, el primise 3 ani cu suspendare. După pronunțarea deciziei de condamnare, polițiștii au mers la locuința lui Paul al României, din centrul Capitalei, pentru a-l duce la penitenciar, însă nu l-au găsit acasă. De atunci, el era dat în urmărire internațională și căutat de Poliția Română.
Acuzațiile din dosarul Ferma Băneasa
Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul de România. Prejudiciul în acest dosar depășește 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov.
În 18 mai 2016, Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic, precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov.
Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi. Truică a prezentat "afacerea" unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.
La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi Dan Andronic.
"Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (...) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe", spunea DNA.
Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, în 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.
"Acest contract prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire", mai susţin procurorii.
Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul ar fi semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.
După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.
Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, spunea DNA.
0
18
