Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat câştig de cauză Consiliului Judeţean (CJ) Covasna în procesul intentat de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care a solicitat anularea steagului judeţului, aprobat în septembrie anul trecut prin Hotărâre de Guvern.
La finalul lui 2021, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a depus la Curtea de Apel Braşov cererea de chemare în judecată a Guvernului României şi a Judeţului Covasna, prin care solicita anularea HG-ului și a avut câștig de cauză. Pe 19 decembrie a pierdut însă, în recurs, la Curtea Supremă.
Este vorba de același steag pe care în urmă cu aproape zece ani Curtea de Apel Brașov l-a desființat. El fusese stabilit printr-o hotărâre a consilierilor județeni în 2008 și avea aplicată stema care fusese aprobată prin HG în 2007.
Steagul este format dintr-o pânză dreptunghiulară albastră, tăiată de un brâu galben, purtând în mijloc stema județului Covasna.
Potrivit descrierii din HG, stema reprezintă vechea stemă adoptată de autoritățile române în anul 1928. Brațul armat și sabia amintesc de vitejia locuitorilor în luptele de apărare. Inima semnifică bunătatea sufletească a localnicilor. Soarele și semiluna sunt simboluri specifice zonei, iar cele trei stele fac referire la cele trei scaune din care s-a format județul. Smalțurile stemei reprezintă toate comunitățile etnice din județ, prin cele trei culori tradiționale. Cromatica steagului derivă din smalțurile stemei. Astfel, cele două fascii laterale au culoarea câmpului stemei, albastră, iar brâul, care poartă stema, a primit smalțul soarelui din stemă — aur — arătând că soarele strălucește pentru toți (Sol omnibus lucet, după Petronius), se arată în HG.
În descrierea de pe site-ul Consiliului Județean Covasna, identitatea secuiască este scoasă însă în evidență. „Brațul armat și sabia amintesc de vitejia secuilor grăniceri în luptele de apărare împotriva turcilor și a tătarilor, precum și inima străpunsă, ceea ce poate fi interpretat și prin jertfa adusă de strămoșii noștri în luptele de apărare. Soarele și semiluna sunt simboluri specifice secuiești, cele trei stele fac referire la cele trei scaune din care s-a format județul: Scaunul Sepsi, Orbai și Kézdi. Steagul județului însumează la fel toate aceste elemente”, precizează sursa citată.
Dispute de ani de zile
Steagul, dar şi stema judeţului Covasna au generat de-a lungul timpului numeroase dispute în plan local, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş considerând că acestea sunt reprezentative doar pentru comunitatea maghiară, nu şi pentru românii care constituie aproape 25% din populaţia judeţului.
Într-o adresă trimisă în urmă cu câţiva ani Academiei Române şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care conducerea Forumului solicita să nu dea aviz favorabil steagului judeţului Covasna, se menţiona, printre altele, că steagul aprobat de Consiliul Judeţean Covasna este "o variaţiune a aşa-zisului steag secuiesc", "inventat" în anul 2004 de Consiliul Naţional Secuiesc, ''o organizaţie neînregistrată legal, care militează pentru autonomia teritorială pe criterii etnice în cazul judeţelor Covasna şi Harghita".
Reprezentanţii Forumului Civic au concluzionat că stema reprodusă pe steag, care reprezintă un braţ armat ce ţine în mână o sabie pe care se află o inimă roşie, soarele, luna şi trei stele galbene pe un fond albastru şi auriu, este aproape similară cu fosta stemă a judeţului Haromszek (Trei Scaune), actualul Covasna, de pe vremea Imperiului austro-ungar, folosită şi în perioada interbelică.
Pe de altă parte, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a explicat că "braţul armat şi sabia amintesc de vitejia locuitorilor în luptele de apărare, inima semnifică bunătatea sufletească a locuitorilor, soarele şi semiluna sunt simboluri specifice zonei, iar cele trei stele alăturate fac referire la cele trei scaune din care s-a format judeţul".
Acesta a menţionat, totodată, că unele elemente heraldice din stema judeţului, cum ar fi braţul armat, se regăsesc pe blazoanele unor vechi familii româneşti din Transilvania, precum cel al familiei Bogdan din anul 1619.
13
23
