Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că şansa României de a adera la Schengen a fost redusă din cauză că ţara noastră a intrat la vot în Consiliul JAI „la pachet” cu Bulgaria, în condițiile în care se știa că Olanda este împotriva aderării Bulgariei la Schengen: „Atât timp cât exista și se știa de decizia Olandei că nu va vota pentru Bulgaria, indiferent că Austria vota sau nu pentru noi, oricum nu am fi trecut de votul JAI, prin opoziția Olandei”.

Marcel Ciolacu si Nicolae CiucaFoto: Guvern, Facebook

Ce a dus la eșecul României în Schengen? Ciolacu spune că abordarea autorităților din România a fost una greșită, pentru că nu au cerut splitarea de Bugaria.

  • „Chiar dacă Austria ar fi votat cu noi, tot ar fi exista votul Olandei şi atunci ar fi trebuit făcută ruperea de către Bulgaria.
  • Trebuia o discuţie şi un demers cu fiecare stat în parte, respectiv dacă va fi o abordare separată a României de Bulgaria.
  • Era normal ca Bulgaria să nu voteze splitarea din moment ce Olanda a anunţat că nu votează cu ei. E ceva ce nu a funcţionat.
  • Cred că au fost nişte scăpări şi de la Reprezentanţa Comisiei Europene.
  • A fost o abordare, din punctul meu de vedere, greşită.
  • Rămâne întrebarea: de ce a mers în continuare România pe listă la pachet cu Bulgaria, atât timp cât exista o decizie a altui stat, respectiv Olanda, că nu va vota cu Bulgaria?
  • Poate ar fi trebuit insistat la Comisie ca la Consiliul JAI să fie o splitare între România şi Bulgaria ca să avem o şansă mai mare”, a declarat Marcel Ciolacu, luni, după reuniunea Comitetului Politic Naţional al PSD.

Potrivit acestuia, subiectul aderării Româniai la Schengen nu este pe ordinea de zi a Consiliului European din 15 decembrie.

​​Klaus Iohannis și întreaga clasă politică sunt principalii responsabili ai eșecului aderării la Schengen, potrivit datelor unui sondaj CURS, realizat la cererea PSD, în zilele imediate consiliului JAI.

La întrebarea care este principalul vinovat pentru că România nu a intrat în Schengen, 23% dintre respondenți l-au indicat pe președintele Iohannis, 12% întreaga clasă politică, 9% Guvernul, iar 7% interesele companiilor private.