Nu toti preotii care-si vor dori sa candideze la alegerile locale vor primi acordul BOR, a declarat parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, la Discutia Saptamanii difuzata duminica de HotNews.ro si BBC. El a precizat ca ierarhii vor trebui sa depisteze veleitarii si sa nu le permita candidatura. Horia Roman Patapievici se teme ca lupta electorala ar putea sa duca la o depreciere a imaginii slujitorilor bisericii, in timp ce teologul clujean Radu Preda crede ca telurile bisericii ar putea fi atinse chiar si fara implicarea in viata politico-administrativa.

Motivele implicarii BOR in viata politico-administrativa a comunitatii

Purtatorul de cuvant al Patriarhiei, parintele Constantin Stoica, a mentionat ca alte confesiuni au permis slujbasilor lor sa faca parte din organismele de conducere de la nivel local.

• "Majoritatea cultelor recunoscute in tara noastra sunt de acord cu candidatura personalului deservent pentru consiliile locale. Dam exemplu din Transilvania unde in consiliile locale si generale, cu precadere in acest moment, sunt reprezentantii cultelor protestante si neoprotestante si pana in acest moment nu exista informatii ca aceasta participare a reprezentantilor respectivelor culte in consiliile locale sau judetene a adus prejudicii nici cultului respectiv si nici comunitatii locale pe care a reprezentat-o".

Stoica a declarat ca propunerile privind permiterea accesiunii preotilor ortodocsi in consiliile locale si judetene au venit cu prevadere din Transilvania "unde se pare ca spiritul civic este mai dezvoltat".

El a mai adaugat ca nu se pune problema ca permisiunea BOR sa se extinda:

• "Experienta ultimilor ani a determinat Sfantul Sinod sa nuanteze putin cu aceasta prezenta doar in consiliile locale si judetene. Dar este exclus in viitor, si sunt responsabil de ceea ce spun, ca sa mai vedem preoti in Parlament sau sa vedem preoti care ar cocheta cu alte functii inalte ale statului.

Horia Roman Patapievici este de acord ca BOR poate lua ca exemplu activitatea celorlalte culte, dar se intreaba daca reprezentantii cultelor au ce cauta in viata publica

• "Este o judecata de principiu, daca in principiu membrul unui cult trebuie sa participe la treburile cetatii in aceasta forma, sau, plaierul al doilea al raspunsului, care este invocarea precedentei. Cred ca din punct de vedere practic, Biserica Ortodoxa Romana poate foarte bine spune "de vreme ce membrii celorlalte culte fac acest lucru, nu vad niciun motiv pentru care eu, parte a comunitatii administrative, politice, nu as face la fel"."

• "Pentru mine toate aceste decizii contradictorii ale Sfantului Sinod, toata aceasta atitudine ezitanta a clericilor ortodocsi face parte din reflectia bisericii asupra modernitatii. Biserica ortodoxa nu a participat, precum biserica catolica, la faurirea si stabilirea acelui raport teologico-politic pe care il numim astazi aranjamentul institutional modern."

Teologul clujean Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxa, este de parere ca deciziile contradictorii luate de Sfantul Sinod in ultimii ani au ca si cauza putina experienta in democratie.

• "Biserica noastra majoritara nu are inca un model coerent de relatie cu modernitatea politica, faptul ca noi inca nu am avut pana acum nici macar jumatate de secol la dispozitie sa exersam democratia in formele ei cele mai concrete si in acelasi timp cele mai practice. Astfel incat am trecut, cum s-ar spune, de la o extrema la alta. De la senatorii de drept care erau ierarhii la preotii care au ajuns sa infunde puscariile in perioada comunista. Iar acuma, sigur, suntem dezorientati."

Preda a dat ca exemplu modalitatea prin care autoritatiel germane au inteles sa colaboreze cu cele doua mari culte din stat, protestanta si catolica.

• "In Germania exista o puternica cultura a responsabilitatii locale, care se traduce, printre altele, prin implicarea intr-adevar a clerului, insa nu in forma prezentei pastorului protestant sau a preotului catolic in forurile politice, cu mandat politic. In schimb, prin lege de pilda in Germania, bisericile cele doua mari, catolica si protestanta, au de drept cate un reprezentant in administratia televiziunii publice, a radioului public, in conferinta rectorilor de universitati, in toate mecanismele decizionale privind educatia si sanatatea. Adica este un partener social de o reala si de neinlocuita importanta."

De asemenea, teologul se intreaba daca nu cumva BOR ar fi putut obtine aceleasi rezaultate legate de contributia la viata cetatii, dar fara sa fie nevoie sa se implice intr-o lume a politicii.

• "Avem totusi un cadru legal, de bine de rau, suntem membri in Uniunea Europeana, adica nu exista pentru nicio comunitate locala de credinta, pentru nicio biserica, pentru nicio parohie imposibilitatea de plano de a nu-si putea duce, de a nu-si realiza un proiect major: o scoala, un proiect social. Pentru ca exista fonduri pentru asta si pentru a le accesa e nevoie de proiecte. Nu trebuie sa fi neaparat parte a unui mecanism politic. Deci riscul major al nostru este ca de dragul unui bine comun, ignoram faptul ca acest bine comun se poate realiza si pe alte cai."

Alegerea preotilor candidati

Constantin Stoica a precizat ca nu toti proetii care-si vor manifesta dorinta de a candida vor primi binecuvantarea pentru a se inscrie in lupta pentru organismele legislative locale, si ca ierarhii bisericii vor trebui sa aiba grija sa-i depisteze pe veleitari.

• "E vorba de acei preoti care realmente au capacitatea de a se implica in viata cetatii. (...) Sunt preoti care sun veleitari sau doresc sa intre intr-un consiliu local doar pentru un, sa spunem, argument personal. Deci din acest motiv ei nu vor primi aprobarea sa candideze ca independenti. E vorba de acei preoti care dovedesc spirit organizatoric si gospodaresc realmente. Si care pot face treaba buna pentru comunitate."

Parintele Stoica nu crede ca o campanie electorala va afecta imaginea preotului candidat.

• "Preotul este cunoscut. Deci practic programul lui "politic", programul lui de campanie inseamna activitatea pe care a desfasurat-o in mijlocul comunitatii. E putin probabil sa se foloseasca mijloace de campanie incorecte, ar fi degradant pentru un preot. Si aici este, intr-adevar, un pericol un risc pe care l-am subliniat."

In replica, Horia Roman Patapievici a declarat ca ii este teama ca lupta din campania electorala sa nu duca la o depreciere a imaginii bisericii.

• "Mie-mi displace profund, ca credincios otodox, sa vad preotii implicandu-se in acest fel de lupta politica. Pentru ca ea implica la noi o scadere a nivelului demnitatii personale in spatiul public. Clasa politica este depreciata in ochii nostri pentru ca face o politica de un anumit tip care scade valoarea umana a omului."

Radu Preda a subliniat faptul ca este extrem de important ca episcopii locului sa aleaga foarte bine intre preotii care vor dori sa candideze.

• "Daca intr-o parohie, preotul n-are timp sa faca cateheza cu copiii, nu are timp sa de predea orele de religie la scoala unde, poate, e titular chiar, nu are timp sa faca asta sau astalalata, daca nu are un consiliu parohial real, unde laicii sa participe activ la viata comunitatii, de unde are timpul si, in acelasi timp, competenta, sa participe la viata cetatii sau a comunitatii locale in postura de consilier."

El considera ca, in cazul in care prestatia proetilor va lasa de dorit, biserica ar putea fi acuzata ca se amesteca in domenii in care nu are competenta.

• "Sa dea Dumnezeu ca episcopii sa aiba un fler pe care de-altminteri nu l-au aratat niciodata ca l-ar avea integral, sa nu scape niciun astfel de veleitar. Dar daca scapa unul sau doi? Noi am avut si in eparhia Clujului pe cineva care, de dragul mandatului de deputat, a renuntat la preotie. Este limpede ca daca vom ajunge la astefl de situatii, si este de-ajuns sa fie doar un caz sau doua, vom fi, ca biserica, intr-o situatie jenanta. Pentru ca, practic, vom fi acuzati ca legiferam in domenii in care nu avem competenta."

Sanctionarea preotilor care nu-si respecta misiunea

Purtatorul de cuvant al Patriarhiei crede ca va fi foarte simplu sa-i pedepseasca pe preotii care se abat de la motivele pentru care BOR a considerat ca e bine sa faca parte din conducerea administrativa a comunitatii locale.

• "In momentul in care se constata ca preotul respectiv nu mai reprezinta interesele comunitatii, nu mai slujeste binele comunitatii, i se retrage acordul si in mod automat trebuie sa demisioneze", sustine Stoica.

El a precizat ca, in cazul in care preotul nu paraseste mandatul, va pierde parohia.

• "Dupa aceea pierde si preotia. Or nu cred ca exista vreun iresponsabil, un preot candidat care sa dovedeasca o astfel de iresponsabilitate.

Radu Preda a precizat faptul ca retragerea acordului nu implica niciun fel de repercusiune juridica.

• "In momentul in care episcopul ii retrage aceasta binecuvantare, dupa parerea mea si nu numai a mea, am intrebat si cativa juristi, bine-nteles, ca sa vad daca am inteles bine problematica, dupa aceasta retragere el practic, din punct de vedere juridic si politic nu are nicio obligatie. Adica el ramane in consiliu asa cum un parlamentar ramane in Parlament chiar daca iese din partidul pe listele caruia a intrat in forul legislativ.

La randul sau, Horia Roman Patapievici a subliniat faptul ca ierarhii BOR ar trebui sa tina cont de faptul ca increderea acordata de populatie nu are o componenta politica.

• "Eu cred ca este un semn de slabiciune, este un efect pervers al acelui tip de acomodare cu modernitatea care implica o secularizare interna a bisericii. Iar pe acest lucru il deplor ca credincios. Ca cetatean, nu pot decat sa constat ca in dispozitivul institutional romanesc, atunci cand publicul declara ca are o incredere covarsitoare in Biserica Ortodoxa Romana si in Armata Romana acest tip de incredere covarsitoare nu este de natura politica, e de natura morala."