O echipă specială de experți din țările Schengen, selectată de Comisia Europeană, la solicitarea Sofiei pentru această evaluare, va lucra în zilele următoare, scrie publicația Dnevnik. Concluziile acesteia vor avea influență cu siguranță atunci când liderii țărilor vor vota, în decembrie, dacă să admită ultimele două state din UE, care nu fac parte din zona de trecere a frontierei fără verificarea documentelor personale, să fie admise în aceasta.
Despre misiune se știe cel puțin încă de săptămâna trecută în Parlamentul European, iar săptămâna aceasta detalii despre aceasta au fost date pentru „Dnevnik” și Ministerului Afacerilor Interne din Bulgaria.
Intriga se învârte în jurul Bulgariei și României
Este vorba despre Bulgaria, România, Croația, iar pentru cea din urmă este aproape sigur că va fi admisă.
Mai există o țară în afara Schengen - Cipru, dar este un caz special pentru că statul insular încă nu controlează o parte din teritoriul său, unde armata turcă este prezentă de aproape jumătate de secol.
Astfel, intriga se învârte în jurul Bulgariei și României. Și nu este deloc sigur că cele două, sau una dintre ele, va putea trece pragul pentru a deveni stat membru cu drepturi depline, despre care de mai bine de un deceniu s-a susținut că este pregătit din punct de vedere tehnic.
Această nouă „fereastră” de posibilități de avansare a subiectului Schengen s-a deschis în primăvară. Motivul este președinția franceză a Consiliului UE, a spus o sursă a ziarului „Dnevnik” de la Bruxelles. Undeva în martie - aprilie - și stimulați într-o măsură destul de mare de agresiunea rusă împotriva Ucrainei începută pe 24 februarie - francezii au dat o speranță autorităților de la Sofia, Zagreb și București, a confirmat o altă sursă din capitala României.
A devenit destul de repede clar că croații, care au prins viteză și în campania lor de adoptare a euro, sunt aproape pregătiți și pentru Schengen, iar acest lucru a fost apreciat de Paris și de instituțiile europene.
În același timp, România și Bulgaria nu au o evaluare la zi (și nici din punct de vedere legal nu au nevoie de așa ceva)
Cea pentru pregătirea Bulgariei este din 2011 și concluzia este că criteriile sunt acoperite din punct de vedere tehnic. Dar aprobarea aderării nu a avut loc niciodată din cauza dezaprobări mai multor țări, printre care se numără neoficial Olanda, Danemarca, Franța, Germania. De-a lungul anilor, aceeași problemă apare mereu pentru Bulgaria - aproape întotdeauna se vorbește despre criteriile tehnice și foarte rar despre lipsa de încredere în guvernarea țării. În cel mai bun caz, acest lucru este ambalat în expresii diplomatice, cum ar fi nevoia de a lucra mai mult cu privire la statul de drept, lupta împotriva corupției și a crimei organizate.
"Cea mai sigură cale către aderarea la Schengen este eliminarea corupției și ridicarea nivelului instituțiilor bulgare. Nu este o chestiune de discursuri politice, ci de a ne duce la bun sfârșit munca", a declarat premierul bulgar Kiril Petkov, la mijlocul lunii mai, la o conferință de presă comună la Sofia, susținută împreună cu omologul său olandez Mark Rutte. „Nu am nimic de adăugat, așa stau lucrurile”, a răspuns Rutte.
Tot aproximativ în această perioadă prinde contur inițiativa de a invita în mod voluntar un mic grup de experți în Bulgaria și România. („Dnevnik” nu a reușit să clarifice cu certitudine dacă Bucureștiul a fost primul și Sofia s-a implicat ulterior, dacă ordinea a fost inversată sau mutarea a fost făcută în sincron.)
Ei vor vizita ambele țări, dar nu ar trebui să facă o evaluare complexă, care ar fi complicată și lentă, ci doar pe unele chestiuni problematice, au explicat de la Bruxelles pentru „Dnevnik”. Principala instituție cu care vor lucra în această săptămână este Ministerul de Interne.
Evaluarea viitoare „este fundamentală pentru ca Bulgaria să fie acceptată în Schengen”, a declarat Ministerul de Interne pentru „Dnevnik”. „Va fi făcută de aproximativ 30 de experți foarte serioși din aproape toate statele membre UE, cu excepția Olandei. Aceștia sunt selectați de Comisia Europeană după o procedură și criterii specifice, vor fi împărțiți în mai multe direcții și vor face verificări la diferite puncte în același timp”, a adăugat Centrul de presă al ministerului.
Experți de la Frontex, Europol și Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) vor participa în calitate de observatori la această vizită, a anunțat, în urmă cu câteva zile, Clubul Z.
Publicația a enumerat, de asemenea, numele participanților la grup și subiectele cooperării polițienești, Sistemul de Informații Schengen (SIS), managementul frontierelor externe, probleme de întoarcere, drepturile fundamentale ale omului. O sursă a ziarului „Dnevnik” de la Bruxelles, care a dorit să rămână anonimă, a comentat că, în general, acestea sunt corect indicate.
Procedura este următoarea: în termen de 10 zile de la finalizarea inspecției, experții întocmesc un raport, acesta se depune la Comisia Europeană
Pe baza acestor concluzii, Comisia evaluează dacă țara a rezolvat toate problemele. O recomandare este înaintată Consiliului UE, pentru ca statele membre să decidă dacă aprobă noi membri Schengen.
„Dnevnik” a întrebat și în ce stadiu este pregătirea Bulgariei privind Sistemul de intrare-ieșire (EES), pentru introducerea căruia termenul limită pentru toate țările UE este sfârșitul lunii mai 2023. Ministerul de Interne a răspuns: „În primele zile ale lunii septembrie, vechea comandă a fost suspendată din cauza numeroaselor neconcordanțe cu Legea privind achizițiile publice. În prezent, se pregătește documentația de anunțare a unei licitații publice.
S-a întocmit un nou caiet de sarcini, care este în deplină concordanță cu cadrul de reglementare, care se va baza pe ceea ce s-a făcut până acum”. Prezența acestui sistem informatic automat de control la frontieră în funcțiune nu este o cerință obligatorie pentru admiterea în Schengen. Dar este unul dintre proiectele-cheie pentru consolidarea protecției frontierelor externe ale UE și a securității în spațiul Schengen. Regulamentul EES a intrat în vigoare în urmă cu aproape cinci ani - la 29 decembrie 2017 și a fost introdus ca un addendum la Codul frontierelor Schengen.
Scopul său principal este de a înregistra datele personale detaliate ale călătorilor din terțe țări (cu vize de ședere scurtă sau cei admiși ca excepție fără viză) de fiecare dată când trec o frontieră externă a UE. EES ar trebui să elimine ștampilarea actuală a pașapoartelor, va înregistra, de asemenea, refuzurile de viză și îi va identifica pe cei care au rămas în UE după expirarea vizelor. Pe scurt, sistemul ar trebui să ajute la prevenirea imigrației ilegale.
Bulgaria și România au și o altă problemă - monitorizarea de către Comisia Europeană. Mecanismul de Cooperare și Verificare, introdus în 2007, nu a fost încă ridicat
Nu sunt întocmite rapoarte anuale pentru Bulgaria în cadrul acestuia, dar nici Comisia Europeană nu îl ridică în mod oficial. Pentru România, Mecanismul este încă în vigoare.
Anul acesta, Franța și Germania și-au arătat sprijinul pentru ca cele două țări să fie admise în Schengen, în ciuda faptului că se află sub acest control. Dar poziția Olandei în această problemă nu este cunoscută, iar Danemarca, în mod tradițional critică, tace și ea diplomatic.
Românii se bazează pe faptul că Mark Rutte va vizita miercuri țara
Românii se bazează pe faptul că Mark Rutte va vizita miercuri țara și va purta discuții cu președintele Klaus Iohannis, care joia trecută, la summitul UE de la Praga, a spus că există speranță, dar nu și o garanție, că țara va intra în Schengen la 1 ianuarie 2023.
La București, se arată că Rutte nu a spus recent dacă este gata să-și retragă dezacordul, iar acest lucru nu exclude versiunea că Olanda caută de fapt persoane care să aibă aceleași opinii cu poziția sa, pentru a nu rămâne izolată în Europa pe această problemă.
Europarlamentarul Dragoș Pîslaru (Renew Europe) a comentat că, deși există un context extrem de favorabil la nivel european, există vulnerabilități în România legate de traficul de persoane, granița cu Ucraina „și, în general, în ultima perioadă există alte exemple care ne arată că lucrurile nu sunt tocmai roz”.
Se așteaptă un aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la modificările legislative, inclusiv cu privire la independența procurorilor de la DNA și transformarea de facto a acestei instituții speciale în câteva unități speciale mai mici.
"Problema fundamentală nu este la nivel european, este la nivelul ţării noastre. E legată de administrarea justiţiei şi de faptul că de când am intrat în Uniunea Europeană avem a aderare suspendată. Monitorizarea - şi situaţia legată de aceasta este mai rea față de 2016 - înseamnă că există o preocupare a statelor membre ale Uniunii Europene că în persoana României, având în vedere coruptia, statul capturat si puterea instituțională slabă a sistemului judiciar în ansamblu, există un potențial risc de abatere de la valorile europene”, adaugă Pîslaru.
Pentru Bulgaria, există o altă miză mare privind aceste evenimente. Dacă doar Croația va fi acceptată, este foarte probabil ca România să dea vina pe Bulgaria pentru eșecul său, ca un fel de povară, apoi să muncească din greu pentru a schimba percepția în Europa că cele două țări sunt un tandem pentru a intra în Schengen. Dacă Croația și România vor fi acceptate, asta va fi o palmă răsunătoare pentru Bulgaria, care ar putea rupe consensul politic intern că ar trebui să fim membri la 1 ianuarie. Și aceasta, la rândul său, ar da apă la moară opozanților apropiatei intrări a Bulgariei în zona euro.
Material realizat cu sprijinul Rador
10
6
