Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind protecţia avertizorilor de integritate care transpune o directivă UE.
Președintele precizează în solicitarea către Parlament că ”având în vedere că protecția avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupției, considerăm că o transpunere necorespunzătoare a directivei în cauză implică riscul declanșării unei proceduri de infringement, cât și cel al activării mecanismului de condiționalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept”.
Fragmente din solicitarea președintelui Klaus Iohannis
- Apreciem că prin modificările aduse art. 9 alin. (6) din lege, norma rezultată este una contradictorie, având o ipoteză contrară art. 8 alin. (4) din Directivă care prevede obligativitatea instituirii canalelor interne de raportare, indiferent de numărul de angajaţi, în cazul persoanelor de drept privat din domeniile prevăzute de anexa directivei, precum domenii ce vizează produse şi pieţe financiare, spălarea banilor etc.
- norma este una lipsită de claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie şi voinţei legiuitorului european, asimilând toate persoanele juridice de drept privat cu peste 50 de angajaţi domeniilor din Anexa nr. 3. Practic, ipoteza normei ce trebuia transpusă a fost schimbată.
- sintagma „persoanele care intră în domeniile (...)” a fost înlocuită cu „persoanele care au cel puţin 50 de angajaţi intră în domeniul de aplicare (...)”, aspect ce contravine Directivei europene.
- Aşadar, în viziunea legiuitorului toate persoanele juridice de drept privat care au cel puţin 50 de angajaţi vor intra în domeniul de aplicare al actelor normative prevăzute în anexa nr. 3 şi vor avea obligaţia de a institui sau menţine canale interne de raportare şi proceduri pentru raportarea internă şi pentru întreprinderea unor acţiuni subsecvente.
- Or, nu numărul de angajaţi determină domeniul de aplicare, ci în principal activitatea concretă a entităţii respective. Din această perspectivă, considerăm că norma prevăzută de art. 9 alin. (6) din legea supusă reexaminării se îndepărtează de la scopul Directivei.
Klaus Iohannis mai precizează că legea face să dispară protecția acordată avertizorilor de integritate anonimi, deși aceștia sunt protejați în directiva UE care stă la baza legii adoptate de Parlament. Președintele enumeră problemele majore ale legii, toate având ca scop descurajarea avertizorilor.
Legea avertizorului de integritate a fost adoptată de Parlament pe 29 iunie și contestată de către USR la Curtea Constituțională. Judecătorii CCR au respins cu unanimitate de voturi constestația CCR.
Legea avertizorilor de integritate, modificată de Comisia juridică din Camera Deputaților și adoptată pe repede înainte de Parlament, a fost contestată puternic de societatea civilă și de șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. Ea a anunțat că ia în calcul o sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționare a fondurilor europene de statul de drept în România.
Modificările controversate la legea avertizorilor publici
- s-a eliminat posibilitatea raportării anonime astfel este exclusă prezumția bunei credințe a avertizorului;
- avertizorii au dreptul de a divulga public informațiile privind încălcarea legii doar după trei luni de zile și doar dacă au raportat intern în prealabil;
- raportările avertizorilor trebuie distruse obligatoriu după doi ani de zile;
- unităţile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din Directivă;
- companiile sub 50 de angajaţi din domeniul energiei, pieţei de capital, fondurilor de investiţii, asigurărilor, pensiilor facultative etc. sunt exceptate de la instituirea sau menţinerea de canale interne de raportare şi proceduri pentru raportarea internă şi pentru întreprinderea unor acţiuni subsecvente;
- a scăzut cu două treimi amenda pentru dispunerea, de cel puţin două ori, a unor represalii în considerarea aceleiaşi raportări.
0
0
