Fostul premier Ludovic Orban acuză Coaliția PNL-PSD-UDMR că nu a făcut nimic pentru a preveni creșterea prețurilor la carburanți și susține că parlamentarii puterii blochează o lege care ar duce la scăderea cu minim 2,2 lei a prețurilor la benzină si motorină.
„De 4 luni și jumătate am înaintat parlamentului un proiect de lege foarte clar și simplu, care duce la scăderea cu minim 2, 2 lei a prețului litrului de carburant la pompă prin soluții liberale, adică prin reducerea la jumătate a accizei și reducerea TVA de la 19 la 5%. Ne luptăm de peste 4 luni cu lipsa de responsabilitate și slugărnicia parlamentarilor din coaliția de guvernare, care nu vor sub niciun chip adoptarea legii”, a scris liderul Forței Dreptei pe Facebook.
Orban spune că guvernul pe care l-a condus a aplicat o măsură asemănătoare, anulând de la 1 ianuarie 2020 supracciza la carburanți, iar prețurile au scăzut.
„După 6 luni de inacțiune guvernamentală, care vor costa scump economia României, după protestele spontane din benzinării, după ce nervozitatea a atins cote ridicate și după ce prețurile au luat- o razna complet, s-a trezit și coaliția CIOCIU să zică că ar încerca să ia măsuri de plafonare. Prea târziu! Prea puțin! Total ineficent! Antiecomic și antiliberal! Fără efectele scontate! Dar sigur că „tiriplicii” se vor bate cu cărămida în piept că operația a reușit. Păcat că pacientul este...”, a mai scris Orban.
Premierul Nicolae Ciucă a anunțat joi o compensare de 50 de bani la litrul de combustibil, măsură valabilă pentru trei luni.
„Am identificat o soluție de compensare în sumă fixă de 50 de bani care se va aplica direct la pompă”, a spus el, precizând că este vorba de „o măsură care implică atât responsabilitatea Guvernului cât şi responsabilitatea companiilor din industria petrolieră”.
Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.
Președintele Klaus Iohannis susține că Guvernul face „atât cât se poate” în cazul prețurilor la carburanți, precizând că o compensare de 50 de bani la prețul benzinei sau motorinei „sunt 50 de bani pe care nu-i dai”.
„Reducerea accizelor este aparent la îndemâna guvernelor, în realitate nu e din cauza legislație europene.
La accize e ușor de umblat dacă vrei să le crești. Dacă vrei să le scazi, nu se prea poate. Celelalte instrumente sunt cele nationale: se umblă la TVA, sprijin bugetar, alte mecanisme. În situația în care prețurile au crescut destul de mult, guvernul a ajuns la concluzia că trebuie să facă ceva atât cât se poate.Nu poți să plafonezi sau să subvenționezi o parte semnificativă. Și 50 de bani sunt 50 de bani pe care nu-i dai”, a declarat joi șeful statului.
Cât este acciza la carburant
Taxele și accizele aplicate producției, distribuției și comercializării carburanților în România sunt responsabile pentru o parte însemnată a prețului plătit de consumatorii finali, conform unui studiu realizat de trei universitari din Bucureşti şi Cluj, care analizează evoluţia preţurilor şi propune soluţii care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei legate de creşterea preţurilor pe piaţa românească.
Acciza pentru benzină este de 2.458,10 lei/tonă (1,89 lei/litru), iar acciza pentru motorină este de 2.052,89 lei/tonă (1,73 lei/litru).
În data de 25 aprilie 2022, un litru de benzină costa „la pompă”, în medie, 7,84 lei, iar motorina 8,72 lei. Fără TVA și fără accize, litrul de benzină ar fi costat 4,7 lei, iar cel de motorină 5,6 lei. Rezultă că nu mai puțin de 39% din sumele plătite pentru benzină, respectiv 36% din cele pentru motorină merg către bugetul de stat în contul TVA și al accizelor, potrivit studiului citat.
„Formula de calcul a accizelor pentru carburanți, corelată cu cursul valutar, a făcut ca accizele să crească cu 3,6% în 2022 față de 2021.
Prețul carburanților influențează prețurile tuturor produselor de pe piață, deci se produce un efect de domino care duce la o creștere generalizată a tuturor prețurilor, ceea ce influențează cursul de schimb utilizat la calcularea accizei. Avem astfel de-a face cu un cerc vicios care contribuie și mai mult la scumpirea produselor și serviciilor și la pierderea puterii de cumpărare a românilor”, spune Radu Nechita, conf. dr. la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
2
3
