Legea offshore intră, în această săptămână, la vot final în Camera Deputaţilor, potrivit declaraţiilor liderilor coaliţiei de guvernare. Proiectul urmează să fie dezbătut luni și marți în comisiile de specialitate, iar votul final ar urma să fie dat miercuri, în plen.
La dezbaterile din Camera Deputaților, USR intenționează să susțină amendamentul respins de Senat, care prevede că profitul din exploatarea gazelor din Marea Neagră să meargă spre Pilonul II de pensii.
Proiectul de lege a fost adoptat săptămâna trecută de Senat cu largă majoritate. La dezbaterile din comisiile de specialitate din Senat nu s-au adus modificări importante față de varianta propusă de către Coaliție.
Inițiativa legislativă prevede faptul că România va deține dreptul de preempţiune la achiziția gazelor şi reglementează și exploatarea onshore. De asemenea se reglementează un regim fiscal competitiv în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% pentru statul român şi 40% pentru investitor.
După votul din Senat, ministrul Energiei, Virgil Popescu a declarat, că prin această lege se va „asigura independenţa şi securitatea energetică a României şi, totodată, prin modificările propuse vom stimula dezvoltarea înteprinderilor mici şi mijlocii implicate în sectorul offshore”.
”Aceste resurse suplimentare de gaze naturale ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea ţintelor de decarbonizare pe termen lung, precum şi la dezvoltarea infrastructurii naţionale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, respectiv chimia şi petrochimia”, a subliniat Virgil Popescu.
Proiectul legii offshore a fost mărul discordiei în Coaliție între PSD și PNL și după luni de zile de neînțelegeri a fost depus în Parlament la mijlocul lunii aprilie.
Principalele modificări aduse de proiectul legii offshore
- Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri cu menținerea grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh. Inițial investitorii plăteau acest impozit progresiv asupra veniturilor suplimentare obținute din creșterea prețului la gaz, atunci când prețul gazului trecea de 45,71 lei/MWh.
- Creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, pentru a încuraja investițiile în acest sector.
- Eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici.
- Se reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3 000 m
- Se propune eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. În acest fel, sunt respectate principiile fiscalității prevăzute de Codul Fiscal şi România se va alinia cu practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza prețurilor realizate. Astfel cotele vor crește de la 15% la 70%, în funcție de prețul de vânzare a gazelor naturale:
- 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
- 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
- 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
- 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
- 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
- 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
- 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
- 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
- Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023.”
- Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Camera Deputaților este forul decizional în acest caz. După ce va fi adoptată de deputați, legea ar urma să meargă la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
