Pe fondul creșterii facturilor la energie și al inflației, liderii PSD și PNL se întrec în propuneri fiscale cu impact electoral, dar fără finalitate. PSD, prin vocea lui Marcel Ciolacu, vorbește despre subvenționarea prețului la alimentele de bază, suprataxarea averilor, majorarea pensiilor și a salariilor. De partea cealaltă, PNL și Florin Cîțu supralicitează cu scăderea TVA-ului și a CAS-ului. În practică însă, toate măsurile anunțate de liderii PSD și PNL nu au studiu privind impactul bugetar și nici nu au fost discutate în coaliție.
Dincolo de ping-pongul declarațiilor care vizează electoratul, Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene să implementeze o serie de reforme și măsuri fiscale.
După săptămâni de discuții contradictorii în coaliție privind schimbarea legii plafonării și subvenționării prețului la energie, liderii PSD și PNL jonglează cu declarațiile publice și își pasează responsabilitatea pe această temă.
Guvernul trebuie să decidă ce se va întâmpla cu facturile la energie după 1 aprilie, când legea compensării și plafonării nu se va mai putea aplica. Executivul trebuie să vină cu noi măsuri care să clarifice cum vor arăta facturile la energie după 1 aprilie.
Facturile la energie - cartoful fierbinte din coaliție
În interiorul coaliției, PSD a pledat pentru revenirea la o piață reglementată pentru o perioadă de 9 luni. Premierul Nicolae Ciucă și PNL nu susțin această variantă și i-au cerut ministrului Energiei, Virgil Popescu, să vină cu noi soluții.
În acest context, PSD pune presiune pe ministrul Energiei, cerându-i public să prezinte soluțiile cât mai rapid. În debutul săptămânii, liderul PSD, Marcel Ciolacu, spunea că nu a văzut măsurile propuse de ministrul Energiei: ”Eu le-am văzut pe cele ale PSD, lucrate cu colegii mei şi puse la dispoziţie premierului şi întregii echipe de lucru”.
În replică, Florin Cîţu susține că reglementarea şi plafonarea nu rezolvă problema preţurilor, ci doar ascunde gunoiul sub preş. Cîțu a ținut să precizeze că ministrul Energiei nu are un termen limită pentru prezentarea măsurilor din energie și că la discuţiile la care el a participat înţelegerea a fost ca, atunci când Guvernul are soluţiile pregătite, vine şi le prezintă şi că nu a existat niciun deadline.
"Eu ştiu că la discuţiile la care am participat, poate că au participat colegii la altă discuţie, a fost foarte simplu: înţelegerea a fost ca, atunci când Guvernul are soluţiile pregătite, vine şi le prezintă. Nu a fost niciun deadline, nu a fost nicio problemă, avem timp să le facem. Doar Guvernul, când le are gata, le prezintă. Alt deadline eu nu ştiu”, a comentat Cîţu termenul limită despre care liderul PSD Marcel Ciolacu a vorbit în privinţa ministrului Energiei, Virgil Popescu, pentru prezentarea noilor măsuri din energie.
Cum jonglează Ciolacu și Cîțu cu fricile românilor - prețurile mari și veniturile mici
La nivel de imagine, atât social-democrații, cât și liberalii lansează pe piață o serie de propuneri și modificări fiscale care nu au fost discutate în interiorul coaliției.
Marți, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a vorbit despre posibilitatea unei majorări a pensiilor și salariilor, "ţinând cont de impactul inflaţiei, atât la bugetari, cât şi la privaţi şi la pensionari".
- Marcel Ciolacu: ”Este posibil să avem o majorare la toate veniturile, ţinând cont de impactul inflaţiei. Când spun toate veniturile, înseamnă şi bugetari, şi privaţi şi pensionari şi toată lumea”, a declarat Marcel Ciolacu, arătând că ”s-au angajat cu toţii în acest act de guvernare pentru ca oamenii să o ducă mai bine”. ”Toate aceste lucruri sunt în discuţie, în acest moment, sunt într-o coordonare economică, vedem ce măsuri se iau pentru scăderea inflaţiei. Toate aceste discuţii pleacă în primul şi în primul rând de la cauză”.
Tot social-democrații au vorbit despre renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență pentru schimbarea procentului din PIB alocat majorării pensiilor de la 9,4%, cât este prevăzut, la 11,7%. Tema a rămas nerezolvată după ce oficialii de la Comisia Europeană au anunțat clar că Planul de Redresare nu poate fi renegociat.
În 12 februarie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, vorbea despre propunerile ministrului Finanţelor, Adrian Câciu, privind supraimpozitarea averilor.
- Marcel Ciolacu:"Este o abordare social-democrată şi vreau să vă spun că există în toată Europa. La taxarea directă a proprietăţilor, avem cel mai mic coeficient în crearea PIB-ului, mi se pare că 2%, faţă de o medie europeană de 4,6%. Deci este normal, că te uiţi, niciodată cifrele nu mint. Te uiţi la statistici şi vezi unde este domeniul şi zona pe care trebuie să o acoperi, astfel încât să intri în trendul european. Nu putem trăi în Europa cu alte reguli ()Cota unică a rămas în continuare în România, dar mai sunt trei state din Europa care au cotă unică şi nu sunt nişte state… Chiar unul este cam cât are Bucureştiul, aşa. Deci nu sunt nişte state dezvoltate economic. Trebuie să ne hotărâm: vrem, în România, să inventăm tot timpul apa caldă sau vrem să intrăm în zona euro categoric. (…) Aceste măsuri fiscale sunt prinse în programul de guvernare – nu neapărat desfiinţarea cotei unice explicit -, că vom analiza în cursul acestui an o altă abordare fiscală. Ştiţi foarte bine că orice modificare la Codul Fiscal intră în vigoare după şase luni, ca să fie, totuşi, predictibilă şi transparentă”.
În 31 ianuarie, tot liderul PSD, Marcel Ciolacu, anunța că va propune în ședinta Coaliției plafonarea prețului la alimentele de bază.
- Marcel Ciolacu:"Reducerea de TVA nu va avea impactul pe care ni-l dorim cu toţii. Poate o plafonare a preţurilor la produsele de bază într-o limită, pentru că nu poţi să o faci fără limită, că altfel declanşăm cu totul altceva. Este o discuţie. Nu am avut această discuţie în coaliţie şi astăzi o să avem această discuţie".
De asemenea, social-democrații au promovat informația potrivit căreia se gândesc să propună la nivel guvernamental subvenționarea prețului la benzină. Propunerea, la fel ca cele de mai sus, nu a fost discutată în coaliție.
Cîțu face calcule pe Instagram
De partea cealaltă, liberalii combat, la nivel public, propunerile partenerilor de guvernare și plusează cu propriile măsuri. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, consideră că o eventuală plafonare a preţurilor la alimente presupune riscul de avea penurie şi de apariţie a cozilor.
- Florin Citu: "Vreau să văd propunerea (n.r. de plafonare a preţurilor la alimente) cum este fundamentată. O să vină în coaliţie şi acolo vom lua o decizie. Până acum nu am văzut această propunere, dar exprim un punct de vedere al unui liberal şi al unui economist: atunci când plafonezi preţurile, există riscul de a avea o penurie şi să vedem cozi". (8 februarie)
Într-un mesaj pe Instagram, președintele PNL și-a prezentat propriile soluții: reducerea CAS de la 25% la 20% și scăderea TVA cu două procente.
- Florin Cîțu: "Soluţii: 1. Reducerea contribuţiilor - mai mulţi bani în buzunarele românilor. 2. Reducerea TVA - temperează inflaţia (...) Reducerea CAS de la 25% la 20% - aproximativ 317 lei în plus în buzunar pentru românii cu salariul mediu”.
Liderul PNL sublinează că a făcut aceste propuneri "cu experienţa a două crize" prin care a trecut, în 2008 şi în 2020: ”Am luat măsuri bune, s-a văzut foarte clar, de aici vin aceste propuneri. Dacă vrem să nu intrăm într-o criză majoră, în perioada următoare, acestea sunt cele două propuneri. Una este de a reduce TVA, pentru a ajuta lupta cu inflaţia. A doua de a reduce contribuţiile, şi aceasta, bineînţeles că deja o pregătisem la Ministerul Finanţelor, de a avea o reducere graduală, până în 2024, a acestor contribuţii”.
Guvernul riscă să piardă banii din PNRR dacă nu face reforma fiscală
Dincolo de declarațiile politice, Guvernul României condus de PSD-PNL-UDMR s-a angajat în fața Comisiei Europene să implementeze o serie de reforme și măsuri fiscale prin Programul Național de Redresare și Reziliență - PNRR. Astfel, până la sfârșitul lui 2022, Ministerul Finanțelor trebuie să facă o reformă a sistemului fiscal și a legislației fiscale din România. Printre măsurile pe care România trebuie să le implementeze prin angajamentul luat în PNRR se numără:
- eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări),
- contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (și anume impozitele locale) și orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri.
- O altă țintă de îndeplinit până la finalul acestui an este intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor,
- reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor care va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028.
0
7
