Locuitorii din Buzău sunt chemați duminică la un referendum sunt pentru a răspunde dacă vor sa nu ca municipiul reședință de județ să fie comasat cu comuna Țintești, proiect susținut de primarul PSD Constantin Toma. Argumentul principal al acestuia este că oraşul nu mai are terenuri pentru a se dezvolta, iar comasarea cu Ţinteştiul, care are doar 4.500 de locuitori, va face ca suprafaţa oraşului aproape să se dubleze. Ar fi o premieră în România comasarea voluntară a două unități administrative.
Pentru acest referendum, care a început duminică, de la ora 7.00, au fost deschise 80 de secţii de votare în municipiul Buzău și două din comuna Ţinteşti. Locuitorii se pot pronunța prin "DA" sau "NU".
Conform legii, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
Organizarea acestui referendum prin care se încearcă unificarea Buzăului cu Ţinteştiul a fost decisă de către Consiliul Municipal Buzău, la propunerea primarului PSD Constantin Toma.
Argumentul principal al primarului este că oraşul nu mai are terenuri pentru a se dezvolta, iar comasarea cu Ţinteştiul, care are doar 4.500 de locuitori, va face ca suprafaţa oraşului aproape să se dubleze. Comuna Ţinteşti are 7.200 de hectare şi circa 4500 de locuitori, în timp ce municipiul are circa 8.100 de hectare şi 115.000 locuitori.
Primarul Buzăului, Constantin Toma, a explicat duminică ce va face dacă nu va trece referendumul prin care încearcă alipirea comunei Ţinteşti de oraşul Buzău, dar şi care va fi maniera de lucru dacă acţiunea pe care a iniţiat-o va avea succes.
Prezent duminică la urne, Constantin Toma a spus că speră ca buzoienii să fi înţeles că votul nu este unul "pentru un om sau un vot politic", ci un vot pentru dezvoltarea oraşului.
- "Am emoţii, e normal să se întâmple aşa, dar eu cred că buzoienii au înţeles că nu e un vot pentru un om sau pentru un partid, ci e un vot pentru viitorul lor. E un vot pentru Buzău, pentru oraşul şi pentru viitorul nostru, pentru copii şi pentru următoarele generaţii.
- Dacă referendumul trece, vom munci şi mai mult să obţinem rezultate şi mai bune, să atragem fonduri europene, avem o mulţime de proiecte care sunt si care vor veni, am demonstrat împreună că Buzăul e pe calea cea bună. Sper să ajungem un oraş de top.
- Dacă nu trece....vom ajunge un oraş de top, dar mai mic, ne vom dezvolta pe verticală, nu şi pe orizontală", a declarat edilul, conform News.ro.
Până la această oră, prezenţa la referendumul de la Buzău este 1,06%.
Organizarea referendumului va costa municipalitatea 1,2 milioane de lei din bugetul local, scrie News.ro.
Pentru susținerea acestui referendum local, în 8 septembrie a fost la Buzău preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, liberalul Ilie Bolojan, care în urmă cu 5 ani a inițiat fără succes un referendum prin care a încercat alipirea comunei Sânmartin de municipiul Oradea, al cărui primar era la acea vreme.
- "Greşeala mea, de fapt, a fost pe două componente: pe de-o parte pentru că m-am concentrat să demontez în comuna respectivă toate fake-urile pe care le aruncau «oamenii de bine» acolo, cum că se vor mări impozitele, că oamenii nu vor mai putea creşte animalele. M-am concentrat şi am făcut toată campania din casă în casă în comuna respectivă şi am făcut o eroare, nu m-am concentrat pe reşedinţa de judeţ, să-i îndemn pe oameni să meargă la vot. Am neglijat oraşul.
- În municipiul Buzău, problema nu va fi votul, ci prezenţa, mobilizarea care este vitală. Am avut 53.000 de persoane care au votat şi-mi trebuiau prezenţi 56.000 de oameni. 99 la sută au votat «da», dar referendumul nu a fost validat.
- Ştiu ce am păţit pentru că am jucat acum 5 ani în acest film şi am zis cu toată corectitudinea, fără vreun interes, fără chestiuni politice sau personale, merită sa fac acest lucru, să vin la Buzău, să susţin referendumul", declara Ilie Bolojan.
5
4
