​​Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a fost convocat în ședință, joi, de la ora 16.00, pentru moțiunea USR-PLUS și AUR. Decizia este semnată de Ludovic Orban și Anca Dragu.

Florin Citu si Ludovic OrbanFoto: Facebook

CITEȘTE AICI DOCUMENTUL PRIN CARE PARLAMENTUL E CONVOCAT

Ludovic Orban a avertizat de marți că va face acest lucru invocând o decizie a Curții Constituționale.

Marți, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, Orban a informat Guvernul de depunerea moțiunii USR-PLUS și AUR.

„Ca președinte al Camerei Deputaților, eu am obligatia să respect Constituția și legile țării. Derularea calendarului moțiunii de cenzură e obligatorie, altfel se încalcă principiul constituțional al statului de drept. Azi voi comunica Guvernului moțiunea de cenzură”, a declarat marți Orban.

PNL, PSD și UDMR au boicotat încă o dată ședința birourilor permanente, încercând astfel să blocheze moțiunea USR-PLUS.

Liberalii din tabăra Cîțu iau în calcul să atace la CCR decizia lui Orban de a debloca moțiunea.

Pe ce se bazează Orban

Ludovic Orban a spus că decizia sa are la bază o decizie a Curții Constituționale, mai exact 1525 din 2010.

Ce prevede aceasta:

  • În consecinţă, împiedicarea prezentării şi refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituţiei, întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilităţii opoziţiei parlamentare de a cenzura şi controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii.
  • Astfel, în cauza de faţă, Curtea reţine că Parlamentul, prin reprezentantul său, şi anume preşedintele Senatului, nu a respectat termenul de prezentare a moţiunii de cenzură în şedinţa comună a celor două Camere de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia, prevăzut de art. 78 alin. 1 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, ceea ce se constituie într-o piedică la prezentarea moţiunii de cenzură depusă de opoziţia parlamentară.
  • Mai mult, având în vedere cele arătate mai sus, dezbaterea moţiunii de cenzură trebuia deja demarată, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel încât Curtea constată că Parlamentul, prin reprezentantul său, şi anume preşedintele Senatului, refuză supunerea acesteia spre dezbatere în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, contrar prevederilor art. 114 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 113 alin. (3) din Constituţie.
  • În acest mod opoziţia parlamentară nu se mai poate exprima şi controlul parlamentar este lipsit de eficienţă.
  • Or, niciun instrument juridic prevăzut de Constituţie nu poate fi lipsit de eficienţă, golirea lui de conţinut determinând caracterul lui iluzoriu şi, implicit, încălcarea principiului constituţional al statului de drept.