Cu mai multe decizii ale CCR în mână, Ludovic Orban a decis să dea drumul moțiunii de cenzură a USR-PLUS și AUR. El a anunțat că va informa Guvernul despre moțiune și va încerca să stabilească calendarul dezbaterii și votului în birourile permanente. De precizat este că, potrivit regulamentului comun al celor două Camere, președinții Camerei și al Senatului pot introduce pe ordinea de zi a plenului comun moțiunea de cenzură. Mai departe dezbaterea și votul moțiunii pot fi boicotate.
UPDATE Președintele Camerei Deputaților a informat Guvernul că a fost depusă moțiunea de cenzură a USR-PLUS și AUR.
”Ca președinte al Camerei Deputaților, eu am obligatia să respect Constiituția și legile țării. Derularea calendarului moțiunii de cenzură e obligatorie, altfel se încalcă principiul constituțional al statului de drept. Azi voi comunica Guvernului moțiunea de cenzură”, a spus Orban.
El a precizat că va încerca o convocare a Birourilor permanente pentru a stabili calendarul moțiunii. Surse parlamentare au explicat pentru HotNews.ro că pentru a evita reproșuri din partea colegilor de la PNL, Ludovic Orban nu va participa la ședința de plen comună în care se va citi moțiunea de cenzură. Acesta își va delega atribuțiile către colegul de partid, vicepreședintele PNL Florin Roman.
PNL, PSD și UDMR au boicotat încă o dată ședința birourilor permanente, încercând astfel să blocheze moțiunea USR-PLUS.
De menționat ar fi că demersul lui Orban de a pune în dezbatere moțiunea nu poate avea o finalitate fără un vot al membrilor din BP-uri. Mai exact, moțiunea nu poate fi pusă pe ordinea de zi a plenului și prin urmare nu poate fi dezbătută.
Liberalii din tabăra Cîțu vor să atace la CCR decizia lui Orban de a debloca moțiunea.
Pe ce se bazează Orban
Ludovic Orban a spus că decizia sa are la bază o decizie a Curții Constituționale, mai exact 1525 din 2010.
Ce prevede aceasta:
- În consecinţă, împiedicarea prezentării şi refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituţiei, întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilităţii opoziţiei parlamentare de a cenzura şi controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii.
- Astfel, în cauza de faţă, Curtea reţine că Parlamentul, prin reprezentantul său, şi anume preşedintele Senatului, nu a respectat termenul de prezentare a moţiunii de cenzură în şedinţa comună a celor două Camere de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia, prevăzut de art. 78 alin. 1 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, ceea ce se constituie într-o piedică la prezentarea moţiunii de cenzură depusă de opoziţia parlamentară.
- Mai mult, având în vedere cele arătate mai sus, dezbaterea moţiunii de cenzură trebuia deja demarată, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel încât Curtea constată că Parlamentul, prin reprezentantul său, şi anume preşedintele Senatului, refuză supunerea acesteia spre dezbatere în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, contrar prevederilor art. 114 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 113 alin. (3) din Constituţie.
- În acest mod opoziţia parlamentară nu se mai poate exprima şi controlul parlamentar este lipsit de eficienţă.
- Or, niciun instrument juridic prevăzut de Constituţie nu poate fi lipsit de eficienţă, golirea lui de conţinut determinând caracterul lui iluzoriu şi, implicit, încălcarea principiului constituţional al statului de drept.
16
32
