Guvernul urmeaza sa aprobe miercuri o ordonanta de urgenta in baza careia va functiona CNSAS, insa reprezentantii societatii civile au semnalat astazi, la o dezbatere publica, mai multe prevederi contestabile. Una din ele se refera la posibilitatea ca verdictele CNSAS, ramase definitive in instanta, sa poata fi supuse asa numitei proceduri de revizuire. Altfel spus, proiectul de ordonanta prevede ca toate cazurile judecate deja sa poata fi contestate de catre orice persoana sau institutie in termen de sase luni de la intrarea in vigoare a ordonantei. Legea Ticu a fost declarata neconstitutionala la 31 ianuarie 2008.

● Proiectul de ordonanta prevede la articolul 35 ca “Hotararile judecatoresti ramase definitive la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante pot fi supuse revizuirii. Cererea se depune, in teremn de 6 luni de la data intrarii in vigoare, la instanta de contencios administrativ (...)”

● Reprezentantii SoJust si Transparency International au atras atentia ca orice persoana sau institutie va putea sa puna la indoiala hotararile ramase definitive in instanta. Judecatorul Adrian Neacsu de la Sojust a spus ca articolul ar trebui complet eliminat si ca este suficienta calea revizuirii prevazuta de dreptul comun.

● Reprezentantul ministerului justitiei, Alina Barbu, a explicat insa ca prevederea a fost inclusa cu buna credinta ca o garantie suplimentara in ce priveste respectarea drepturilor omului

● Presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat ca, in opinia sa, “verdictele CNSAS pronuntate pana la decizia Curtii Constitutionale trebuie sa ramana valabile.Cred ca trebuie sa impiedicam prin orice masura precedntele astfel incat sa scoatem calea revizurii si sa aratam ca avem un sistem juridic stabil”. Olteanu a mai spus ca, in opinia sa, calea revizuirii hotararilor judecatoresti ar putea fi lasata cel mult in cazul persoanelor direct interesate.

● Presedintele CNSAS, Ladislau Csendes, s-a declarat si el impotriva revizuirii hotararilor ramase definitive: “Nu trebuie sa le dam securistilor posibilitatea sa intoarca ceea ce a fost deja stabilit in instantele de judecata, si anume ca au incalcat anumite drepturi”. Csendes a explicat ca, anul trecut, CNSAS a avut 107 procese si ca toate au fost castigate pe fond.

● Deputatul PD-L, Cornel Stirbet, s-a declarat in favoarea mentinerii revizuirii pe motiv ca, pe principiul egalitatii, persoanele care au primit deja un verdict de colaborator cu Securitatea ca politie politica trebuie sa se bucure de prevederile noii legi, care a eliminat aceasta sintagma.

Securistii care n-au incalcat drepturile omului nu pot fi declarati securisti

● Un alt articol contestabil a fost articolul 2, care defineste calitatea de lucrator al Securitatii ca fiind “orice persoana care, avand calitatea de ofiter sau subofiter al Securitatii sau al Militiei cu atributii pe linie de Securitate, inclusiv ofiter acoperit, in perioada 1945-1989, a desfasurat activitati prin care a suprimat sau ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, in scopul sustinerii puterilor totalitar comuniste”.

● Directorul directiei de Investigatii de la CNSAS, Germina Nagat, ca asa cum este formulata, exista posibilitatea sa se constate “ca un ofiter nu e ofiter”.

● Consilierul primului ministru, Marius Oprea, a explicat ca a avut colegi de facultate care au facut armata la trupele de Securitate, pentru ca asa era regula cu absolventii de istorie si drept, dar ca n-au lucrat o zi in securitate chiar daca au gradul militar de subofiter de Securitate. “Ce facem cu ei? Decat sa facem o lege proasta mai bine nu o facem”, a explicat consilierul primului ministru.

Controlul activitatii CNSAS, ramas fara solutii

● Sefa Directiei de Investigatii CNSAS, Germina Nagat, a declarat ca una dintre problemele nerezolvate este “controlul activitatii Colegiului”, adica a dosarelor care “intra sau nu intra pe ordonea de zi”.

● Nagat a spus ca se refera la modul in care probatoriile intocmite de investigatorii CNSAS ajung in dezbaterea Colegiului. Ea a explicat ca au existat cazuri in care probatorii finalizate nu au intrat luni de zile pe ordinea de zi a sedintelor CNSAS.

● Spre deosebire de vechea lege, sedintele Colegiului CNSAS ar urma sa fie publice.

● Consilierul primului ministru, Marius Oprea, a anuntat ca proiectul de ordonanta va fi modificat pana miercuri astfel incat notele de constatare emise de Colegiul CNSAS sa poata fi publicate pe internet imediat după terminarea sedintei.

Posibile pedepse pentru ziaristi

● Articolul 30 din proiectul de ordonanta prevede ca “prezentarea denaturata a datelor din dosarul de Securitate, in scopul discreditarii sau al nedeconspirarii, constitutie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a mai lucra in domeniul arhivelor.”

● La sesizarea Hotnews ca textul nu specifica nicaieri ca se va aplica doar angajatilor CNSAS si ca va putea fi aplicat oricand si jurnalistilor, dupa modelul modificarilor la Codul Penal care interzicea difuzarea de filmulete de tip Remes, reprezentul Ministerului Justitie, Alina Barbu, a afirmat ca MJ va sustine eliminarea completa a acestor texte.

● Consilierul primului Ministru, Marius Oprea, a pledat pentru clarificarea textului astfel incat sa fie limpede ca eventualele sanctiuni se vor aplica angajatilor CNSAS.

● Proiectul de ordonanta ar urma sa fie imbunatatit cu observatiile aduse de societatea civila. Se asteapta ca Guvernul a aprobe in sedinta de miercuri textul final al ordonantei de urgenta care va inclocui practic legea Ticu, declarata neconstitutionala la 31 ianuarie 2008.