"Eu am înţeles argumentul din punctul lui de vedere, că trebuie să scăpăm de toate pensiile speciale, dar trebuie făcute etapă cu etapă, atunci când se poate. Noi nu mai putem acum aştepta. Dacă punem acum un proiect de lege prin care eliminăm toate pensiile speciale, ne trezim că o bucăţică dintre cei care acum au astfel de pensii atacă la CCR tot proiectul şi pică tot proiectul, pentru că ei pot să găsească un argument pe care noi nu l-am analizat suficient. Asta numesc eu populism, când spui că o faci doar de dragul de a o face şi de ochii lumii, dar de fapt tu ştii că acolo pot să apară chichiţe, care fac că decizia respectivă pică. Asta, pe parlamentari şi pe primari, nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil", a spus Cioloş, la Prima TV.
El a estimat că până la Paşti ar putea fi eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor şi primarilor, arătând că este o măsură susţinută atât de USR PLUS, cât şi de PNL.
"Începem cu pensiile parlamentarilor şi primarilor, care sunt cel mai uşor de eliminat. În Parlament suntem în curs de a construi majoritatea necesară. Punem aceste proiecte pe ordinea de zi şi cred că într-o perioada scurtă - săptămâni - cred că pot să ajungă aceste proiecte pe ordinea de zi. Şi pensiile speciale vor dispărea pentru parlamentari şi primari, apoi urmează să vedem celelalte, unde trebuie să ne uităm mai atent, ca să nu fim în situaţia de a face doar populisme, cum au mai făcut alţii înaintea noastră, când s-au lăudat că dispar pensiile, dar ne-am trezit la Curtea Constituţională cu tot felul de contestaţii", a spus liderul USR PLUS.
Cioloş consideră că elaborarea unui proiect care să prevadă eliminarea tuturor pensiilor speciale ar necesita mai multe luni.
"Să le punem pe toate la pachet ar însemna să mai aşteptăm câteva luni de zile, o jumătate de an, până când trecem în analiză toate pensiile, pe diferitele categorii, pentru că pensiile care merg dincolo de contributivitate - noi le spunem speciale - unele dintre ele au fost pensii de serviciu înainte, unele sunt mai argumentate decât altele. Dar toate astea au nevoie de o analiză ca să ne asigurăm că juridic ceea ce decidem e şi fezabil şi nu poate fi atacat. Dar pentru pensiile pentru parlamentari şi primari - aici nu ar trebui să existe nicio ezitare, pentru că nu se justifica în niciun fel", a menţionat Cioloş.
El a arătat că PSD, în cazul în care doreşte abrogarea pensiilor, va avea ocazia să demonstreze acest lucru la vot. Pe de altă parte, acesta i-a acuzat pe social-democraţi de ipocrizie.
"Vom pune pe ordinea de zi acest proiect şi acolo se vor tranşa lucrurile şi vom vedea cine cu adevărat este pentru eliminarea pensiilor speciale. Văd că apar eroi acum, inclusiv PSD. Vedeţi vreo ipocrizie mai mare în ţara asta, în ultimii ani, decât PSD, care a introdus pensiile speciale, care s-a bătut pentru ele, acum să vină şi să spună că...? Foarte bine. O să le punem pe ordinea de zi. (...) Dacă PSD va fi de acord să voteze pentru eliminarea pensiilor speciale e foarte bine", a spus el.
Totodată, în ceea ce priveşte pensia pe care o încasează în calitate de europarlamentar, Cioloş a subliniat că aceasta se acordă în baza principiului contributivităţii.
"E pe bază de contributivitate acolo. Acolo nu e o pensie, e o contribuţie la ceea ce voi avea eu ca pensie şi e în funcţie de lungimea mandatului şi de contribuţie. Deci nu e o pensie fixă", a explicat Dacian Cioloş.
CCR nu mai e de mult o curte obiectiva, are 5 PSD-isti din 9 asa ca singura solutie e sa le tai pensiile alora unul cate unul
Si vii tu, marcelica si spus ca omul de rand nu se poate opune hotararii Guvernului, daca aceasta hotarare e scrisa bine, cica trebuie sa vii si tu cu un argument pe masura!!! Sorry sa o spun, dar asta e faza din filmele cu prosti!
lucrurile ar trebui sa fie simple: pensie dupa contributie. atat.
doar ca trebuie facut cu cap, pt ca sigur vor fi atacate legile la CCR si stim deja ca in CCR sunt 5 PSD-isti care vor respin ge proiectul
2. Chiar si cu ele in peisaj, cuantumul lor total e insignifiant raportat la cheltuielile totale.
Pe scurt, e doar un populism userist asta cu eliminarea pensiilor speciale, si acum toti aricii au ramas blocati pe ele.
este evident ca pensiile speciale trebuie sa existe.
problema este cat de mari trebuie sa fie si cum se stabileste varsta pensionarii. aici nu mai este nimic anticonstitutional.
si unele vor trece de CCR unele nu
la cele care nu trec incepi sa schimbi modul de calcul, conditii mai grele de acordare etc
chestiile facute cu cap dau rezultate
O lege cu articol unic gen "De la data de .. se elimina toate pensiile speciale" va fi declarata imediat neconstitutionala.
NU TREBUIE SA EXISTE NICI UN FEL DE ALTE PENSII DECAT PE BAZA CONTRIBUTIVITATII.
ORICE alta varianta este o TICALOSIE si o HOTIE a banului PUBLIC.
Romania este o tara esuata,praf de coruptie si nu a avut nici un razboi in ultimii 80 de ani.
Cum sa dai pensii''speciale''si de ''serviciu''tocmai acelor institutii care au distrus aceasta tara prin coruptie si incompetenta?Este ABERANT!
Nu este nimic constitutional aici.
de *justa așezare a sarcinilor fiscale* .V-a explicat ,
cu argumente, fostul șef al CCR Augustin Zegrean,
că nu puteți să impozitați pensiile care sunt mai mari
de 7.000 de lei ,cu 85%,iar salariile uriașe din
Guvern,Parlament,Agenții,Oficii și alte Orificii(15.000-
30.000 de euro+sporuri,prime de performanță și
alte drăcovenii) doar cu 16%.Ca să aveți *succesuri*
pe baza legii,trebuie,în această etapă dificilă,să
impozitați cu 85% toate sumele primite ca pensii și
SALARII,care depășesc 7000 de lei.Dar acest lucru este imposibil pentru că vă atacă la portofel pe voi
politrucii din toate coteriile politice ,iar numeroasa voastră clientelă politică și de altă natură(neamuri,
amante,amanți,sicofanți) vă sare la beregată.
Afirm ferm că sunt pentru soluția legală prezentată.
Țara ar mai putea respira și poate s-ar împrumuta
mai puțin.Capisci dragă Julien&Gașca!?
toate sporurile(lucru imposibil) tot rămân salariile
de 15.000-30.000 de euro,în instituții bugetare,
nu la privat.De ce ar fi nesimțită o pensie de
8000 de lei și un salariu nemeritat de 30.000 de
euro nu.Eu am vorbit aici de textul Constituției,
text necunoscut sau ignorat de toți politrucii,
indiferent de coteria politică din care fac parte.
Pensiile ocupaționale, pot fi stabilite prin lege sau prin convenții colective, pot fi administrate public sau privat, au caracter facultativ sau opțional, și AU LA BAZĂ RAPORTUL JURIDIC DE MUNCĂ SAU RAPORTUL DE SERVICIU STABILIT ÎN CONCRET ÎNTRE UN ANUMIT ANGAJATOR ȘI ANGAJAȚII SĂI.
SCOPUL lor este acela de a asigura o pensie suplimentară sau complementară la pensiile publice, ori SĂ LE ÎNLOCUIASCĂ, cum este cazul Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.
Plata pensiilor ocupaționale se realizează nu prin redistribuirea unor fonduri publice(de ex.,bugetul asigurărilor sociale de stat), ci în urma CAPITALIZĂRII UNOR FONDURI DE PENSII CONSTITUITE PRIN CONTRIBUȚII PROVENIND ÎN GENERAL DE LA ANGAJATORI (de ex., M.Ap.N., M.A.I, etc ), dar uneori și de la angajați (de ex., militarii și polițiștii au contribuit lunar la bugetul de stat, veniturile pe care militarii le obțin din solde, sunt impozitate absolut identic, și se rețin la sursă contribuțiile legale ca în cazul oricărui salariat din sistemul public).
Pensiile ocupaționale AU LA BAZĂ PRINCIPIUL CONTRIBUTIVITĂȚII, ÎN SENSUL CĂ FIECARE BENEFICIAR PRIMEȘTE REZULTATUL INVESTIȚIILOR REALIZATE EXCLUSIV ÎN CONTUL RESPECTIVULUI BENEFICIAR, de către angajator (de ex. M.Ap.N., M.A.I, etc ).
Pensiile militare sunt o excepție de la sistemul de drept comun în materie de asigurări sociale. În România, pensiile ocupaționale au fost reglementate ca pensii distincte față de cele publice abia prin Legea nr.1/2020. Anterior, din cauza vidului legislativ, pensiile militare de stat au fost atribuite în mod peiorativ ,,pensiilor speciale'' care au un statut juridic diferit, în sensul că așa-numitele „pensii speciale” sunt alcătuite din pensia socială pentru limită de vârstă (contributivă) și un supliment plătit din bugetul de stat.
În România, tradițional pensiile militare de stat sunt plătite nu din bugetul asigurărilor sociale de s
Roamnia nu a avut nici un razboi in ultimii 80 de ani.
In afara de o minoritate foarte mica din MAPN care a fost pe diverse teatre de operatiuni in rest nu merita absolut NIMENI pensii de serviciu.
La fel si la MAI.
Romania nu este Germania si nu isi permite sa plateasca aceste aberatii de pensii asa zise de serviciu.
In prezent aceste pensii se platesc din imprumuturi externe,ceea ce este ABERANT.
Toate trebuie taiate la valori sustenabile,daca nu in curand nu se vor mai plati DELOC.
Asta nu inteleg prostii .
- media pensiilor la mapn este 3400 ron.
- daca citesti cu atentie o sa vezi ca pensiile acestea sunt contributive!
- nu va luati dupa manipularea massmedia si practica politicienilor de a invrajbi categoriile sociale intre ele.
Ceea ce este insa inacceptabil, este nivelul acestor pensii care uneori ajung mult mai mari decat ultimul salariu al magistratului si tot mai multi judecatori recunosc onest acest lucru.
Aici trebuie umblat, printr-o plafonare care sa asigure magistratului o pensie apropiata de ultimul sau salariu net fara sporuri, indemnizatii, bonusuri etc. Lucrurile trebuie evaluate atent, de guvern, parlament si in colaborare si cu avizul CSM, fara populisme sau prejudecati.
Modelul pensiilor militare de stat a inspirat însă legiuitorul atunci când a stabilit „pensia de serviciu” a magistraților, ca ulterior magistrații CCR să mistifice regimul juridic al pensiilor militare, asociindu-le în mod inexplicabil, tendențios, ajutoarelor sociale.
Pentru a distinge între pensiile sociale publice și pensiile ocupaționale, CJUE a preluat din concluziile Avocatului general Jacobs formulate în cauza C-7/93, Beune o serie de 41 criterii printre care se numără:
- reglementarea prin lege a negocierilor care au loc între angajați și angajatori cu privire la astfel de pensii ocupaționale( de ex., interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți - Secțiunii a 3-a a Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare).
- prestații suplimentare ori complementare (de ex., obligațiile militare ale pensionarilor militari bărbati și femei la declararea stării de asediu/mobilizare/război, fiind rezerviști operaționali, conform Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare).
- caracterul de înlocuire al asigurărilor sociale de stat (pensiile sociale).
- gestiunea prin entități autonome a fondurilor destinate pensiilor ocupaționale( de ex., Casa de Pensii Sectorială a M.Ap.N., M.A.I, etc) și care să fie distincte de autoritățile publice prin care sunt gestionate pensiile sociale.
...
(Cauza C-7/93, Beune, Rec.1994).
Din această perspectivă, REGIMUL JURIDIC AL PENSIILOR MILITARE DE STAT ESTE CEL AL UNOR PENSII OCUPAȚIONALE.
(Sinteza OPINIEI concurentă la DECIZIA nr.900 a CCR din 15 decembrie 2020)
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=4053327604686184&id=100000269523629&sfnsn=mo
Belgia
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.
Franţa
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
Germania
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
Italia
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.
Marea Britanie
– Personalul militar beneficiază de o legislaţie proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil;
– Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
– Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;
– Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.
– Personalul militar beneficiază de o legislaţie proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil;
– Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
– Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;
– Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.
[Nota: Corelat cu materialul redactat, rezulta ca militarii britanici beneficiaza la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit in ultimii 3 ani, pt. fiecare an in serviciul militar. In aceasta ipoteza, fara a avea certitudinea, rezulta ca britanicii au drept de pensie militara de cca. 60% din respectivul salariu pt. 18 ani de serviciu militar, iar pt. fiecare an in plus se adauga 3,3%].
Olanda
– Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.
[Nota: Aici exista o inadvertenta. Rezulta ca in fapt, exista o legislatie separata fata de civili. In caz contrar, am ajunge la concluzia ca la toti olandezii pensia se calculeaza pe baza ultimului salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu, ceea ce nu poate fi real. Dupa cum stau lucrurile ar rezulta ca in Olanda militarii au de departe cele mai mari pensii fata de alti cetateni. In conditiile in care un colonel olandez are o solda lunara cuprinsa intre 8 000 si 10 000 de euro].
Polonia
– Ofiţeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului
S.U.A.
– legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;
– pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar;
– pensia medie a fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună.