Societatea Timişoara a transmis, miercuri, un protest faţă de intenţia liderului Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, de a participa la manifestările de comemorare a Revoluţiei. Reprezentanţii societăţii acuză că doi ofiţeri implicaţi în reprimarea Revoluţiei - Francisc Tobă şi Nicolae Roman - au ajuns parlamentari AUR, iar fără a se dezice de ei şi fără a le cere demisia, Simion nu va putea participa la manifestări.
Societatea Timișoara arată, într-un comunicat de presă citat de News.ro, că 16 decembrie este o zi importantă pentru Revoluţia de la Timişoara - este prima zi de proteste din 1989, "o zi fără de care nimic n-ar fi fost posibil".
"Ideea că la acest moment se aşteaptă venirea la Timisoara a lui George Simion, şeful unui partid ultranaţionalist, partid în care se regăsesc şi doi ofiţeri implicaţi în reprimarea Revoluţiei, ne obligă pe noi, timişorenii, să protestam împotriva acestei prezenţe neavenite”, a transmis, miercuri, Societatea Timişoara, menționând că este vorba despre parlamentarii AUR Francisc Tobă şi Nicolae Roman.
Francisc Tobă, fost deputat PSD, a fost trimis în judecată în dosarul Revoluţiei de la Sibiu. Dosarul rămăsese în lucru la Parchetul Militar, când Francisc Toba a căutat la Adrian Năstase sprijin politic, arată reprezentanții Societății Timișoara. Ei spun și că numele lui Nicolae Roman a fost vehiculat, de mai multe ori, în legătură cu reprimarea Revoluţiei de la Timişoara, în volumele editate de Memorialul Revoluţiei din Timişoara.
"Înainte de a veni la Timişoara, George Simion, ca şef de partid şi ca cel care a întocmit listele de candidaţi, ar trebui să se dezică de astfel de personaje şi să le ceară demisia imediată din Parlament, pentru că altfel nu vom crede niciodată în buna sa credinţă atunci când se va alătura marşului recunoştinţei, la Timişoara”, a mai transmis Societatea Timişoara.
Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, fără demisiile celor doi, George Simion nu se poate alătura comemorărilor Revoluţiei din Timişoara.
”Pe de altă parte, Timişoara respinge şi a respins întotdeauna, naţionalismul. În 16 decembrie 1989, naţionalismul lui Ceauşescu s-a clătinat sub prima lovitură a Timişoarei. Am învins, fiindcă timişorenii nu au crezut în chemările naţionalismului şovin, am învins fiindcă aici toate naţionalităţile au fost unite, am învins fiindcă am respins tot ce, acum, reprezintă partidul lui George Simion. În Punctul 4 al Proclamaţiei de la Timişoara spunem răspicat că naţionalismul nu are ce căuta în România pe care, de atunci, încercăm să o refăurim. Şi în acest sens, considerăm prezenţa la Timişoara a unei delegaţii AUR a fi o provocare şi o profanare a idealurilor Revoluţiei şi ale Proclamaţiei de la Timişoara, la care ne opunem categoric”, se mai arată în comunicatul de presă semnat de Florian Răzvan-Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.
Cine sunt Francisc Tobă și Nicolae Roman
Militar de carieră, Francisc Tobă a intrat în politică după Revoluţie, devenind vicepreşedinte al FSN Sibiu. Ulterior, Francisc Tobă a intrat şi în Parlament trimis de FDSN, a scris EpochTimes România. Numele lui Tobă apare şi în dosarul legat de represiunea ce a avut loc în Sibiu, în timpul Revoluţiei, semnala pe Facebook protestatarul Marian Ceauşescu. În acest dosar, clasat în 2010, sunt peste 700 de victime. Potrivit presei, Lt.col. (r) Francisc Tobă a fost acuzat de tentativă de omor deosebit de grav şi complicitate la tratamente neomenoase.
Presa a relatat despre Tobă că împreună cu Lt. Col. Dragomir Aurel, începând cu data de 22.12.1989, însoţiţi de militari în termen, înarmaţi, ar fi ridicat din secţiile Spitalului Judeţean Sibiu mai multe persoane rănite, în ciuda insistenţelor cadrelor medicale. Aceştia au fost duşi într-o sală de sport unde ar fi fost bătuţi de militari. Francis Tobă a fost ales deputat de Brașov din partea AUR.
Generalul Nicolae Roman, ales deputat de Buzău pe listele AUR, a făcut parte, potrivit Centrului Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare despre Revoluţia din 1989 al Memorialului Revoluţiei, din Unitatea Militară 01185 Regimentul Mecanizat, care a acţionat între 16 şi 18 decembrie 1989 în mai multe zone din Timişoara, cu aproximativ 200 de soldati, şapte TAB-uri, patru autocamioane şi o autospecială, împotriva revoluţionarilor timişoreni, a scris Adevărul.
În 17 decembrie, Roman a condus unitatea prin oraş, pentru o demonstraţie cu drapelul şi cu o fanfară în frunte. "În 16 decembrie (n. red. - 1989), mă aflam la dispoziţe. Eu nu mai eram la U.M.1185. Predasem comanda batalionului şi trebuia să fiu numit comandant de regiment la Lugoj. Am fost rugat să fac continuitatea conducerii pe 17 decembrie. Dimineaţa, m-am prezentat la unitate. Mi-au pus şi studenţi, elevi. M-au informat ce s-a întâmplat în oraş, iar apoi mi s-a dat ordin să ies în stradă. Misiunea era să defilăm cu drapele de luptă, prin oraş, cu fanfară. Eu eram acolo. Unitatea respectivă nu avea muniţie asupra ei. Odinul ministrului Apărării Naţionale a fost să dovedească că Armata stăpâneşte situaţia. Apoi, m-am retras în centru. Am ieşit de-abia în 20 decembrie”, a declarat Nicolae Roman pentru Adevărul.
Nicolae Roman a susţinut mereu că armata nu a tras în manifestanţi. "În momentul Revoluţiei, soldaţii tocmai se întorseseră de la cules de porumb. Aveam de-a face cu o trupă neinstruită. Drept dovadă, planificatorii de la Timişoara nu au reuşit să scoată morţii care au fost anunţaţi. Fiind în mijlocul dispozitivului, nu pot să spun că am văzut pe cineva să tragă în populaţie. Numai un tâmpit putea să dea ordine să tragi în populaţie. Nu exclud că au fost şi unii neinstruţi care au tras, dar şi unii care au făcut exces de zel. Nu neg faptul că unele victime au fost din cauza ricoşeului de glonţ, pentru că s-a tras în aer”, a spus Roman, care a făcut parte din primul Front al Salvării Naţionale din Timiş.
Roman are certificat de revoluţionar pentru că, în 20 decembrie 1989, unitatea sa a pactizat cu demonstranţii, potrivit Adevărul. "Când am fost din nou scos în oraş, am dat ordin să se intre în dialog cu demonstranţii, arma la umăr, a fost cea mai frumoasă zi pentru mine, pentru că s-a strigat „Armata e cu noi!”. Unul din comandanţii mei m-a făcut trădător”, a mai spus Roman, care a plecat din Timişoara în 1991, când a fost numit la cabinetul MApN.
3
14
